Prietenul nevazut de Cecelia Ahern

      8 comentarii pentru Prietenul nevazut de Cecelia Ahern

Mai tineti minte cand erau copiii mici si citeati pe tot felul de forumuri si in grupuri despre dezvoltarea lor, despre imaginatia copiilor?

Sincer, pe niciun grup romanesc nu am citit despre prietenii invizibili ai copiilor, mai degraba gasesti astfel de discutii pe forumurile din strainatate.

Nu stiu daca e vorba de educatie in sensul ca parintii din alte tari sunt obisnuiti sa vorbeasca mult mai mult despre viata lor personala si sa fie ultra-sinceri referitor la evolutia copiilor ori este vorba de educatia/lipsa de atentie acordata copiilor de catre parintii din alte tari sau mai stiu eu ce alte motive pentru care copiii ar fi nevoiti sa isi inventeze prieteni imaginari, insa recunosc cu mana pe inima ca noi nu am trecut prin asa ceva.

Cartea despre care vreau sa va vorbesc se refera tocmai la un prieten nevazut al carui „job” este acela de a ajuta si de a „indrepta” viata prietenului sau catre un fagas normal. Partea interesanta apare cand un adult reuseste sa zareasca un astfel de prieten nevazut si nici macar nu realizeaza adevarul ­čśŤ

Cand am cumparat cartea, nu ma asteptam la un astfel de subiect, nu banuiam despre ce este vorba. Sincer, imi imaginam ca este vorba despre vreun prieten plecat undeva si distanta dintre personaje ar fi cea care a dat denumirea de „nevazut”.

In fine, cartea se refera la o domnisoara care este designer, are o viata ultra  agitata din cauza surorii ei care i-a distrus viata treptat si care nu poate fi  controlata. Se ocupa de nepotelul ei si incearca sa ii ofere o educatie, dar, din cauza istoriei familiei ei, este incapabila sa ofere si iubire.

Este o poveste despre un adult care invata sa se redescopere, care invata sa iubeasca, sa se joace si sa ia viata asa cum vine fara a mai impune reguli si fara atata strictete. fara control.

Va recomand aceasta carte mai ales daca simtiti nevoia sa intelegeti de ce trebuie sa traiti clipa si sa nu mai faceti atatea planuri.
Asa cum am spus recent….in viata mea se petrec in acest moment multe schimbari, grele, dar care m-au determinat sa aleg intre multele variante care au aparut si sa inteleg sa viata abia acum incepe si are multe sa ne ofere.

De cateva luni am decis ca voi acorda prioritate copiilor mei si am trait mai intens ca niciodata. E adevarat ca nu imi imaginam nici o clipa ca viata mi se va schimba (prin prisma unor evenimente personale) si ca voi lua totul de la zero, dar e si mai adevarat ca macar descopar cine imi e prieten si cine nu, descopar „ofertele” vietii si ale realitatii…

Revenind la subiectul articolului, va recomand aceasta carte din suflet si, daca aveti putina rabdare, voi oferi aceasta carte in luna septembrie ca dar de blog. Momentan sunt in mutari si schimbari si imi e teama ca nu ma pot ocupa intr-un mod adecvat de …aproape nimic ­čśÇ

 

8 thoughts on “Prietenul nevazut de Cecelia Ahern

  1. Ionut Alin

    Salut,

    Iti urmaresc atent post-urile de pe blog. Imi place cum scrii. Asta m-a determinat s-mi deschid si eu un Blog. Vreau sa intru si eu in comnunitatea voastra si o sa-mi postez zilnic opiniile. Am inceput deja. Acesta este Blog-ul meu: http://opinieseparata.blogspot.com
    Te invit sa facem schimb de link-uri in Blogrol. Asta daca iti place desigur cum scriu.
    Eu sunt la inceput dar sper ca vom fi prieteni pe viitor.
    Daca esti interesat contacteaza-ma la adresa: rainbowmediabucharest@yahoo.com
    Eu am sa te urmaresc in continuare! Tine-o tot asa!

    Cu stima,
    Ionut Alin.

    Reply
  2. Ghindaa

    Despre prietenii -dinozauri sau cei nev─âzu┼úi am mai amintit si eu tangen┼úial, uneori si Laura Frunz─â spun├ónd despre dialogurile imaginare al Elizei. Adesea, copiii vorbesc singuri pentru a-┼či manifesta frustrarea sau pentru a inventa realit─â┼úi cu nuan┼úe de poveste, cu rol chiar terapeutic pentru ei. Practic evadeaz─â din realitatea de moment, care nu le convine.

    Reply
    1. pitici, dar voinici Post author

      da,asa am citit si eu despre astfel de situatii: din frustrare, imaginatie bogata, interiorizare…..din varii motive copiii isi imagineaza ca au prieteni nevazuti pentru o perioada de timp mai scurta sau mai lunga

      Reply
    1. pitici, dar voinici Post author

      posibil
      nu stiu ce sa zic
      momentan nu am intalnit niciun copil care sa aiba un prieten imaginar,doar copii care joaca diverse jocuri de rol si isi imagineaza in cadrul acelui joc ca sunt prezente mai multe persoane de aceeasi varsta

      Reply
    2. A.T.

      nu sunt deacord. eu cind eram mica, pina pe la sclasa 1 sau a 2-a , aveam prieteni imaginari. Traiam pe vremea comunismului, fara program la TV, cu atit mai putin filme americane…

      Reply
      1. filedinpoveste

        Eu personal doar in filmele americane am vazut acest obicei, iar la mine ├«n familie este o genera┼úie plin─â de copii, nu i-am auzit niciodat─â vorbind despre prieteni imaginari, nici pe ei, nici pe p─ârin┼úi. Nici pe vremea mea nu ne ocupam cu astfel de ├«ndeletniciri, ca sa le zic asa. Toata ziua stateam pe afara. C├ónd eram la ┼čcoal─â st─âteam ├«n fa┼úa blocului cu prichindei de v├órsta mea, ├«n vacan┼ú─â eram la ┼úar─â cu puiul de g─âin─â, cu bobocul de ra┼ú─â, c├óinele ┼či pisicul.

        Reply

Parerea ta