Idei pentru mamici si copii cu Laura Frunza

Va spuneam anul trecut ca sunt doua persoane care m-au marcat inca de la inceputul jocului de-a bloggeritul si ca sunt tare bucuroasa ca am reusit sa fac un pas inainte si de a le ruga sa raspunda la cateva intrebari pentru cititorii blogului.

Acum ma bucur nu doar ca sunt prietena cu Laura si Cristina (despre ele este vorba daca nu v-ati prins deja), dar si au avut amabilitatea si rabdarea sa raspunda la intrebarile mele curioase ­čśŤ

Ma tot gandeam cum sa scriu introducerea pentru blogul Laurei, dar am realizat pe de o parte ca nu pot rezuma in cateva cuvinte munca si dedicatia ei, dar si ca voi toti o cunoasteti si nu are nevoie de nicio prezentare suplimentara ­čśë

1. Sincer nici nu mai stiu cum am ajuns prima data pe blogul tau.Cred ca urmarind un link de pe portalul Cristinei . Asa ca prima mea intrebare vine in mod firesc: cum a inceput aventura Laurei? A Ideilor pentru mamici si copii?

Aveam un fel de blog improvizat pe yahoo groups unde mai puneam diverse ganduri. Mihaela, sora mea, avea deja un blog si gusta din plin aceasta experienta, asa ca m-a sfatuit si pe mine sa imi fac unul. Tot ea mi-a recomandat primul blog de parenting pe care l-am citit vreodata. Am inceput incet, incet, cu timiditate si l-am crescut pana a ajuns ce este acum.

2. Prima data cand am citit articole pe blogul tau, am avut nenumarate intrebari: esti jurnalist? esti scrapper? esti artizan? esti ……un adevarat cumul de cunostinte si, pentru prima data, imi era greu sa imi dau seama….cine esti!?!

Sunt o persoana obisnuita. Nu sunt jurnalist, lucrez in resurse umane. Nici artizan nu ma pot considera pentru ca am o capacitate creativa limitata (nu stiu sa crosetez, sa tricotez, sa cos la masina, nici macar nu pot trage o linie dreapta) insa imi place ceea ce fac si cred ca asta se transmite si in ceea ce reusesc sa creez.

3.Multe dintre articolele tale se refera la activitati practice, lucruri concrete realizate de tine. De unde iti procuri materialele? Online sau din magazine de art&craft?

Cumpar atat online, cat si din magazinele fizice. Reciclez mult, asta e o meteahna din copilarie cand pastram fiecare nasture si bucatica de ceva care se ivea. Pe vremea aceea conceptul de hobby era un fel de SF. La orele de lucru manual se cosea goblen sau cruciulite (singurul lucru la care ma pricep) sau se croseta/tricota. Nu era neaparat un hobby. Mama povestea ca ne tricota hainute doar pentru ca nu avea cu ce ne imbraca, nu pentru ca i-ar fi facut mare placere. Ma crezi ca nu-mi amintesc de niciun adult din copilaria mea care sa fi facut ceva de drag? Cred ca asta incerc eu sa schimb acum, sa arat adultilor ca a avea pasiuni nu echivaleaza cu a da in mintea copiilor, indiferent ca faci scrapbooking, quilling sau te joci cu un puzzle.

4.Cat dureaza sa realizezi ceva din momentul in care concepi baza? Se intampla sa pleci de la o idee si sa finalizezi altfel?

Depinde! Unele dureaza cateva minute, altele cateva zile, altele si luni intregi, mai ales daca uit de ele. Mi se intampla des sa pornesc nu neaparat de la o idee, ci de la un accesoriu si de acolo ajung la lucrarea finala, cum s-a intamplat la ingerasul cu capul din nasture. Cel mai important lucru in artizanat e sa schimbi idea principala. S-au facut si se fac atat de multe ca e dificil sa mai faci un concept original cu totul. Important atunci cand faci ceva e ca realizarea ta sa fie originala.

?????????? (sursa foto blogul Laurei)

5.Creatiile le pastrezi sau le daruiesti?Ma gandesc ca si noi am facut cateva (nu se compara cu cele realizate de tine ), dar nu am mai avut unde sa le pastram, unde sa le asezam…..asa ca am inceput sa le daruim celor din jur

Pastrez extraordinar de putine lucruri din ce fac, de obicei cele pentru camera Elizei raman la noi. In rest le donez unei matusi care e educatoare sau le duc chiar la gradinita Elizei.

6. In privinta mancarurilor, ma termini .Cand ma uit pe blogul tau am impresia ca vad fotografii din reviste de specialitate. Retetele acestea necesita ingrediente speciale, instrumente de bucatarie aparte si un praf magic?

Ma simt foarte flatata de cuvintele tale, dar pozele mele sunt orice numai deosebite, nu. Recunosc ca nu ma pricep sa fotografiez mancare si nu ma ajuta nici lipsa luminii din casa. Obisnuiam sa gatesc cu drag, dar, in ultima vreme, din cauza unor probleme de sanatate, am luat-o mai domol. Gatesc cateva feluri clasice (clasice pentru noi, cel putin), uneori ceva dulce, dar am renuntat momentan la inovatii.

Ingredientele sunt cele care se gasesc la indemana, mi se pare ca, daca alerg prea mult pentru un ingredient, poate ca nu merita efortul.

In materie de instrumente de bucatarie, am renuntat la foarte multe din ele si am ramas cu unele de baza. Cred ca orice gospodarie ar trebui sa detina un wok (gatesc mult la wok, taieteii de orez cu piept de pui si legume la wok sunt preferatii Elizei), o tigaie adanca si una pentru prajit, cateva tuciuri (nu concep bucatarie fara tuci) si o oala de fiert sub presiune. In rest, se mai pot adauga vase si accesorii in functie de preferintele fiecaruia.

7.Eliza incepe scoala anul viitor. Te simti pregatita sa o vezi schimband mediul? Nu intreb ce parere are ea pentru ca am cunoscut-o si stiu cat de indepedenta este.

Nu stiu daca sunt pregatita, daca am facut gastrita cand a intrat la gradinita, nu vreau sa imi imaginez cum va fi cand va intra la scoala. Dar ea e incantata, priveste scoala cu mult optimism si sper ca acest sentiment sa nu-i dispara odata ce va da piept cu greutatile din sistemul nostru de invatamant.

8. Din curiozitate: mancati ecologic? Sau doar periodic? De unde le procuri?

Nu mananc ecologic. Nu cred in etichetele aplicate unui sau altui stil de viata. Incerc sa procur alimente din surse sigure daca pot, iar daca nu, nu fac o tragedie din asta. Duc un stil de viata echilibrat, cel putin din punct de vedere alimentar. Nu fac excese de niciun fel si incerc sa nu cad in capcana de a deveni extremista.

http://frunzalaura.files.wordpress.com/2013/12/dscn8162-large.jpg?resize=506%2C506 sursa foto: blogul Laurei

9.Cum reusesti sa te imparti in atatea directii? Am impresia ca esti prezenta la toate evenimentele interesante din blogosfera, tot ce inseamna carti (pentru adulti ori pentru copii)……esti omniprezenta si e fantastic sa stiu ca pot intra la tine pe blog sa aflu ultimele noutati

E foarte greu si de la o vreme am simtit nevoia sa mai raman in umbra. Ma concentrez pe lucrurile care sunt cu adevarat importante si la restul incetinesc putin ritmul. Daca mi-ai citit blogul in ultima jumatate de an, sigur ai remarcat ca am fost prezenta la din ce in ce mai putine evenimente, conferinte, ateliere etc. Cred ca e important sa stii cand trebuie sa faci o pauza.

10. Pentru ca e un subiect de mare „valva” printre cititori si unii bloggeri, te voi intreba si altceva: tu esti la un punct in care ai putea cere bani pentru orice articol cu recomandari; de ce nu o faci? (Ca o paranteza, ma refer la faptul ca in alte tari, se poate trai din blogging).

In Romania nu se poate trai din mom blogging ca sa fiu mai exacta.

Exista anumiti bloggeri foarte cunoscuti care iau foarte multi bani pe articole, dar bloggerii de nisa nu au sansa asta si cu atat mai putin mom bloggers care sunt privite cu un soi de dispret in blogosfera. In conditiile in care o companie precum Kinder alege sa isi faca reclama la ouale Kinder pe bloguri generaliste doar pentru ca apartin unor nume mari si nu pe blogurile de mame, atunci iti dai seama ca ceva e in neregula cu piata.

In prezent, am articole platite (cash) sau in sistem barter (la schimb cu produse), dar incerc sa impun niste standarde si nu mai accept asa multe colaborari. E uimitor faptul ca atunci cand ceri o rasplata adecvata pentru serviciile pe care le oferi, ti se raspunde ca ei vor promovare gratis, ca n-au buget de publicitate.

11. Ai planuri pentru anul viitor sau preferi sa lasi timpul sa te conduca spre alte cai?

Nu am planuri pentru viitor. Merg pe premiza ca atunci cand oamenii isi fac planuri, Dumnezeu rade in barba. Singurele planuri implica munca foarte multa care sa reuseasca sa ma scoata la tarm de pe marea involburata pe care navighez de ceva vreme incoace. Multumesc si eu pentru ocazia de a fi prezenta pe blogul tau.

****

Citind raspunsurile Laurei, am avut tendinta sa mai comentez cate ceva,dar am decis sa las la final parerea mea care este destul de subiectiva ­čśÇ

Pentru cei care nu au cunoscut-o pe Laura, as dori sa va spun ca este o persoana cu mult – mult bun simt si foarte calma. Rar veti vedea din partea ei o reactie aspra, un cuvant dur sau un articol dezarmant tocmai pentru ca este o persoana foarte echilibrata care incearca sa ii inteleaga pe toti, sa se puna in pielea celorlalti…

In plus, este si modesta. Crafturile si specialitatile ei culinare sunt deosebite asa cum toti stim asa ca poate ea sa zica cat vrea ca e un om obisnuit! Sincer,Laura: un om obisnuit nu are un astfel de talent, o rabdare infinita sa aseze, sa aranjeze si sa decoreze ceva….oamenii obisnuiti prefera lucrurile obisnuite (e adevarat ca mai sunt unii care habar nu au de nimic si nici talentul nu ii ajuta,dar nu se lasa si tot scriu, fotografiaza, posteaza si comenteaza doar ca sa se afle in treaba).

Am vrut sa mai scriu si alte lucruri, dar mi-am dat seama ca se prezinta singura foarte bine atat in articol, cat si in comentariile de la articol asa ca va invit sa cititi si pagina „despre mine” daca nu ati facut-o deja ­čśë

Pentru mine nu mai e demult o persoana care scrie pe un blog interesant! A devenit, in primul rand, o prietena care ma suna cand simte ca e ceva in neregula, care imi ofera un umar, o mana cand crede ca am nevoie sau macar o ureche rabdatoare sa imi vars …plansul. Pentru asta iti multumesc mult, Laura ­čÖé

Si, pentru ca vine primavara, iti daruim (toti cei din familie) un cadou virtual ­čÖé

sursa foto aici

8 Comments

  1. un blog realizat bine dar si acelasi tim foarte util, felicitari pentru acest articol

  2. Felicitari doamna Laura.Ma bucur sa citesc despre oameni deosebiti asa cum sunteti dv.Nu va cunosc dar prin acest articol am reusit sa va inteleg si sa va cunosc.Felicitari si Antoanetei,draga noastra prietena!!!<3

  3. Nici eu nu pot spune c├ónd am descoperit-o pe Laura, ┼čtiu doar c─â am sim┼úit mereu admira┼úie ┼či prietenie fa┼ú─â de ea.O simt exact asa cum spui ┼či tu: echilibrat─â, cu mult bun sim┼ú. Dar a┼č ad─âuga ┼či a┼č insista foarte mult pe generozitatea Laurei. Este o persoan─â c─âreia ├«i place s─â d─âruiasc─â fie c─â sunt juc─ârii, car┼úi, obiecte handmade sau idei. Dincolo de toate ├«ns─â ├«mi place c─â las─â s─â se vad─â Omul care este, cu bune ┼či cu rele, cu limite, cu greut─â┼úi, cu provoc─âri.
    Calde ├«mbr─â┼úi┼č─âri draga Laura!

  4. Un interviu de profesionist ┼či o intervievat─â de mare clas─â!
    A┼ča este, Laura Frunz─â este un om cu totul deosebit . Am avut bucuria ┼či marea pl─âcere de a o cunoa┼čte personal la una din lans─ârile uneia dintre c─âr┼úile mele . Are toat─â stima ┼či pre┼úuirea mea pentru tot ceea ce face dar ┼či pentru felul de a fi !

  5. Foarte frumos interviul! Felicitari Antoaneta!
    Si eu o admir pe Laura si ii citesc cu mare drag blogul. Cum o vad eu pe Laura de aici din fata monitorului meu: calma, echilibrata si foarte talentata. O mamica devotata! O persoana pe care mi-ar placea sa o cunosc si in viata reala.

  6. Multumesc foarte mult, Antoaneta, ma simt foarte onorata de cuvintele frumoase si de increderea ta!

Parerea ta

© 2017 Drumul vietii

Theme by Anders NorenUp ↑

Page generated in 1,213 seconds. Stats plugin by www.blog.ca
%d blogeri au apreciat: