Sistemul romanesc de invatamant incotro….

Observ de multi ani (si recunosc ca am avut si eu o perioada cand gandeam la fel) ca multi parinti romani se lasa influentati de mass-media, de discutiile cu alti parinti si ajung sa ia decizii care mai de care in ce priveste inscrierea copiilor la scoala/gradinita.

Stiti deja ca si eu am mutat-o pe Daria la o scoala privata cand era in clasa I si am regretat asa ca am revenit la sistemul de stat. Da, as fi putut face homeschooling cu ea, cu el, dar nu am facut acest pas. Asa cum spunea Laura intr-un comentariu mai demult…se intampla ca tu sa vrei, dar copilul sa prefere compania altor copii, sa ii placa competitivitatea din clasa, sa ii placa sa mearga la scoala si atunci ce faci?!? Il obligi sa faca ceva ce nu-i place sau inveti tu ca adult sa faci compromisuri.

Nu neg ca sunt multe probleme in sistemul nostru de invatamant, dar nici nu imi place sa citesc numai stiri/articole negative cand, in realitate, sunt multe scoli bine dotate, cu profesori dedicati, cu elevi care chiar doresc sa invete.

Este, intr-adevar, greu sa mobilezi o scoala/gradinita din mediul rural, dar exista si astfel de locuri unde oamenii si-au dat interesul si au reusit sa le aduca copiilor necesarul pentru a invata si a descoperi magia din spatele manualelor, a tablelor scolare inteligente. Se poate, dar trebuie si interes.

Ia, in loc sa dati cu parul, mai bine dati o mana de ajutor.

Inainte de Paste, am vazut pe facebook o postare care m-a impresionat. Parintii unor copii care mergeau la o gradinita din mediul rural s-au mobilizat, au dus sticle goale, vopsea, cauciucuri, bucati de lemn si au amenajat curtea institutiei de zici ca e din filme! Si totul recicland obiecte care sunt sigura ca se afla la indemana oricui.

Sunt convinsa ca multi parinti se plang ca se strang bani la fondul clasei. Sa fim seriosi acum! Dincolo de motivele din spatele lipsei de resurse financiare, se afla si alte probleme.

Eu prefer sa cumpar un bax de hartie si sa il duc la scoala/gradinita daca constatat ca e nevoie decat sa ma plang pe la colturi ca nu stiu ce si nu stiu cum! Si nu mi se pare nici rusinos, nici umilitor. La fel procedeaza si alti parinti. Si nu, nu este vorba sa te pui bine cu cineva, ci este vorba sa te gandesti la copil, la copii. Avem pretentii, dar nu vedem limitele.

Ganditi un pic inainte sa aruncati cu vorbe! Daca la clasa nu au hartie, creta sau markere speciale, daca nu au toner la imprimanta…..cum sa lucreze ?!? Stiu, dupa manuale! Ati observat poate ca exista mereu probleme la licitatiile de manuale scolare si ca inceputul de an scolar inseamna, de fapt, lucrul de pe fise ori alte materiale pana cand se stabileste de catre Minister care editura a castigat dreptul de a-i fi utilizate cartile?!? Sa nu uitam ca au fost ani cand era sfarsitul lui octombrie si inca nu erau manuale in institutiile de invatamant.

Cine sa plateasca oare pentru acele materiale?

Educatoarea? Invatatoarea?

Din ce?

Din salariul imens pe care il au? Ca doar vorba aia…..le dau banii afara din casa si buzunarul e doldora, nu?

Eu zic asa….pana se pun la punct lucrurile in sistemul nostru (si vorba aia, speranta moare ultima), sa vedem si lucrurile pozitive.

Poate nu este vorba de o tabla inteligenta la o gradinita din satul din varful muntelui, dar sigur exista table (clasice ori inteligente) in multe scoli/gradinite.

(imagine preluata de pe site-ul Magul Cu Aripi )

Inainte de Craciun, apareau multe informatii referitor la un primar dintr-un sat (nu conteaza numele) care s-a implicat enorm pentru a moderniza scoala si gradinita din localitatea respectiva. Si acest lucru nu se intamplase taman in decembrie, ci inca din perioada vacantei de vara.

Ma intreb de ce apar asemenea stiri pozitive strict inainte de sarbatori.

Sunt convinsa ca esti multe-multe scoli si gradinite unde factorul uman si-a spus cuvantul si oamenii au facut tot posibilul sa le ofere copiilor mobilier, table, clase la nivel …..as fi vrut sa spun la nivel european, dar prefer sa spun…la nivel normal pentru ca, daca e sa ma iau dupa stirile din presa, la noi nu se invata in banci, ci in cocina.

Sa fim seriosi!

Asa ne-am obisnuit sa vedem doar lucruri negative incat orice lucru mic, pozitiv ni se pare un miracol.

Exista firme romanesti care pun la dispozitia institutiilor de invatamant tot necesarul pentru a se putea desfasura normal orele de la clase, nu e nevoie sa aducem produse si companii din strainatate sub deviza ca de acolo e mai….Eu zic ca brandurile romanesti castiga teren tot mai mult, sunt adaptate la nevoile copiilor nostri si sunt convinsa ca si preturile sunt accesibile (nu ma pricep, dar o sa ma documentez si in acest sens).

Fonduri exista, dar ele trebuie impartite cu cap pentru ca necesitatile sunt multe.

Sa vedem ce face primul ministru pentru ca a promis un lucru: prioritate are invatamantul la realocarea fondurilor. Poate cineva se va tine de cuvant si banii vor merge in directia potrivita. La urma urmei….tot copiii au de suferit si noi parintii pe langa ei.

Cunosc multe educatoare care sunt dedicate lucrului cu cei mici si cauta ore in sir pe internet materiale, scot bani din propriul buzunar ca sa pregateasca cele necesare la grupa si uneori chiar organizeaza serbarile tot pe propria cheltuiala (Simona este una dintre educatoarele despre care vorbesc si probabil cunoasteti si voi situatia din articolele ei mai vechi).

La voi cum e? Exista mobilier modern? Tabla magnetica/inteligenta?

4 thoughts on “Sistemul romanesc de invatamant incotro….

  1. Geo

    La noi, cel putin la fata este un mobilier de pe vremea cand eram eu in clasa a 5-a. Au o tabla mai buna… Si cam atat. Dar au niste profesori foarte buni care chiar isi dau silinta sa învețe copiii. Asa ca, nu stiu ce-i mai important…
    Pe de alta parte la baiat clasa e modernă si are profesori care nu prea lucrează cu ei…

    Reply
    1. Antoaneta Post author

      Conteaza enorm factorul uman, Geo.
      Si eu am zis de multe ori ca as prefera sa nu aiba dotari, daca as sti ca profesorii sunt ok.
      La noi, nu se poate spune ca nu exista dotari ori ca profesorii nu predau frumos si pe intelesul copiilor. Cred ca este o situatie fericita. E drept ca sunt si nemultumiri, exista si probleme (uneori de comunicare, alteori de organizare), dar aceste lucruri sunt inerente.
      Atat de multi factori influenteaza…totul incat ajungi sa te intrebi ce e normal si ce nu

      Reply
  2. Daniela

    Si daca exista mobilier modern si tabla magnetica dar dascalul (dascalita) este acrit de …, suparat pe…, plictisit de…, enervat din cauza…, obosit de … si vine zi de zi astfel incarcat la clasa in fata a 30 de copii care sunt ca niste buretei dornici sa absoarba… CE?! Voi merge pe principiul ca „omul sfinteste locul” si nu invers si voi continua sa imi doresc pentru copii dascali care fac mai mult decat a preda o materie sau alta la clasa; imi doresc dascali care SA EDUCE prin exemplu personal,prin manifestari de iubire si dezvoltarea interesului pentru cunoastere

    Reply
    1. Antoaneta Post author

      Am scris astazi un articol in care am spus si eu acest lucru
      Degeaba exista mobilier si tot necesarul daca nu exista OMUL din spatele lor
      Exista, totusi, multe cadre care sunt OAMENI si care iubesc copiii, fac tot posibilul sa predea indiferent de materialele/mobilierul pe care il au la clasa.
      Eu la acest aspect ma refeream.
      Nu toti sunt asa
      Nimeni nu e perfect, dar nici nu sunt toti acriti de viata
      Am patit-o si eu cu Daria care a avut o perioada cand era in clasa I si nu mai vroia sa mearga la scoala. Daca avea febra, era fericita ca putea sa lipseasca si nu pentru ca se tipa la ei, ci pentru ca lipsea dorinta de a se apropia de copii, de a comunica, de a explica si a fi calm in fata catorva copii dornici sa invete

      Reply

Parerea ta