Despre orele de religie din scoli si profesorii care predau

De-a lungul acestor ani, recunosc faptul ca tot vrut sa ii scot pe copii de la orele de religie.

Erau saptamani in care nu se intampla nimic, copiii invatau diverse lucruri referitoare la religia noastra.

Erau ore de religie care le dadeau….idei care mai de care ce erau greu de combatut acasa.

Stiu!

Am tot citit parerile parintilor care sunt impotriva orelor de religie.

Dar nu am inteles ce anume ii deranjeaza la acele ore?

Ca fac religie ori ca invata ceva ce nu le convine parintilor?

Per ansamblu, am impresia ca multi au scos copiii de la ora de religie strict pe ideea ca nu vor sa devina prea….religiosi!

Hmmm…..am avut si eu probleme cu Daria care a inteles ca Iris (catelusa noastra care a fost otravita anul trecut) poate reinvia daca se roaga cu credinta.

Dar problema a fost nu doar ca a intrebat-o pe profesoara de religie daca e posibila reinvierea, ci si pe soacra mea (nu, ea nu e ortodoxa din cate stiu eu)

Culmea e ca fiica-mea nu a considerat ca ar putea discuta cu mine si a tras concluzia ca, daca doua persoane in varsta ii spun acelasi lucru, inseamna ca e adevarat.

A urmat o perioada in care o vedeam trista si suparata si abia am reusit sa aflu de ce.

Era in punctul in care considera ca Dumnezeu nu exista din moment ce ea s-a rugat intens, cu credinta, dar nu s-a intamplat nimic.

Nu va imaginati cat mi se rupea sufletul.

Pe de o parte imi venea sa dau de pamant cu ambele „batrane”, pe de alta parte incercam sa o ajut pe Daria sa inteleaga unele lucruri referitoare la reinviere.

Anul acesta invata la o alta scoala.

Preocupata de multe probleme, am uitat complet de ora de religie.

Mi-am adus aminte dupa prima saptamana de scoala cand a venit Daria acasa.

Era entuziasmata.

Are o profesoara tanara, volubila, care i-a cucerit pe toti copiii cu povesti despre proprii ei copilasi.

Si uite asa am decis sa o las in continuare la ora de religie.

Totul a culminat acum doua saptamani cand Daria s-a oferit sa participe la actiunea caritabila organizata de doamna de religie.

Azi a fost la o casa de copii impreuna cu alti colegi, parinti, profesori, directorul adjunct al liceului….

Au dus pachete cu haine, jucarii, alimente etc.

Au fost momente sfasietoare.

Nu am cuvinte sa va spun ce inseamna pentru sufletelele acelea sa traiasca doar cu cartofi si mere pentru ca li s-au terminat fondurile, iar mancare inca nu au.

Licitatia a fost contestata asa ca totul e blocat; se bazeaza strict pe donatii in clipa de fata.

Camerele sunt mici ….asa cum vedeti voi la tv ca sunt ale detinutilor….inguste, aglomerate….paturi supraetajate….

Portiile le sunt cantarite ca sa se faca un calcul exact al mancarii.

Daca este ziua de nastere a unui copil, are tort identic cu al celorlalti copii pe parcursul intregului an in incercarea de a nu exista diferentiere.

Sunt copii luati de Protectia copilului de langa parintii decazuti din drepturi.

Sunt copii care invata la o scoala din apropiere.

Sunt copii care locuiesc acolo, invata sa supravietuiasca.

Unii dintre ei muncesc la centru chiar si dupa ce au crescut.

Altii s-au mutat…directoarea le cauta slujbe si apartamente/garsoniere unde sa locuiasca cu chirie.

Unii au ajuns bine dupa ce au muncit si au fost sprijiniti sa isi dezvolte talentul….chef la Marriot…..pictor de biserici…si multi altii….

Doamna de religie organizeaza astfel de „drumuri” periodic, nu doar de Craciun.

Si face acest lucru de cand era adolescenta si o insotea pe mama ei la acest centru pentru copii numit Ciresarii 2.

Sunt copii cu traume.

Sunt copii care se bucura pentru orice.

Si uite ca asa am descoperit nu doar cat de important este omul potrivit la locul potrivit in momentul potrivit, ci si un loc cu suflete nevinovate unde sper sa reusim sa revenim curand cu adevarate daruri : hrana si obiecte igienico-sanitare.

Nu am scris acest articol ca sa incepeti sa lasati comentarii pro/contra profesorilor de religie ori pro/contra donatiilor.

Am scris acest articol ca sa va pun un pic pe ganduri.

Data viitoare….

…..cand postati pe fb imagini cu copiii vostri plini de daruri, mofturosi si rasfatati….

…..cand aruncati mancarea pentru ca nu va place la gust ori v-ati plictisit de ea…..

…..cand comentati ca ati cumparat 10-15 cadouri si mai vroiati nu stiu ce….iar copilul era nemultumit ca nu era ultimul model de …..

Ganditi-va!

Acolo, undeva, exista niste suflete nevinovate care nu au cerut sa se nasca, dar care duc pe umerii lor fragili toata lumea!

4 thoughts on “Despre orele de religie din scoli si profesorii care predau

  1. Barbalata Mirela

    Ma bucur ca fetita este fericita iar actiunea de caritate este binevenita si este un gest frumos.
    Insa nu trebuie judecati parintii care nu vor sa isi lase copiii la ora de religie. Fiecare parte detine adevarul sau. Problema, cred eu, ca tine de echilibru. Si, oricat de trist sau dureros ar fi, trebuie sa acceptam realitate: credinta este confundata cu religia. De aici si offul parintilor.

    Reply
    1. Antoaneta Post author

      Eu nu ii judec pentru ca nu sunt eu un exemplu in acest sens
      Noi nu mergem la biserica, iar copiii sunt crescuti sa inteleaga ca exista mai multe religii, dar toate se refera la aceleasi spirite.
      Eu cred ca multi nu se gandesc mai departe de propriile idei sau de lipsa de informatii in acest sens.
      De asemenea, desi nu cred ca trebuie indoctrinati, consider ca ar trebui gasit un echilibru pentru modul in care sunt crescuti copiii altfel ei risca sa se simta atrasi de secte si grupari religioase care stiu cum sa „isi vanda” ideile si sa ii atraga.
      Daca nu exista o baza de informatii religioase, daca nu se discuta liber cu copiii, consider ca este cu atat mai mare riscul ca ei sa fie atrasi, in timp, de grupari religioase (unele chiar extremiste).
      Si aceasta comunicare consider ca este mai utila si indicata sa fie realizata acasa, nu de straini care urmeaza niste precepte/indicatii date de altii.
      Dar, asa cum am spus de la inceput, asa gandesc eu. Nu judec pe nimeni.
      Fiecare decide pentru el si ai lui.
      Sa speram doar ca deciziile sunt cele potrivite.

      Reply
      1. Mirela Barbalata

        Ai puncat bine. Sunt de acord cu tine. Nu intru in categoria parintilor cu „problema” aceasta de a alege sau nu religia in scoala dar, sincer, nici nu as vrea sa fiu 😀 . Ce aud pe la colegi ma ingrozesc.
        Cum ai spus si tu ar trebui sa existe un echilibru…..ar trebui 🙂

        Reply
  2. anasylvi

    Ar fi bine intr-adevar sa incetam sa ne mai tot certam pe diferite subiecte, sa invatam sa ne respectam reciproc opiniile si sa facem ceva constructiv, precum in exemplul pe care l-ai dat.

    Reply

Parerea ta