Free image from Pixabay

5 meserii pe care le-am ratat

Ieri discutam cu o prietenă despre copilăria noastră și am realizat că aș fi putut alege alte meserii în viață. Acest articol este scris mai în glumă, mai în serios…mai degrabă ca o modalitate de a mă relaxa, nu de a plânge după ceva ce nu a fost. Deci luați-l ca atare.

1.Educatoare sau învățătoare

Așa cum spuneam, ieri am discutat cu Ramona, o prietenă din mediul virtual. La un moment dat, scriam că nu mă jucam prea mult cu păpușile/jucăriile, ci mai degrabă le așezam una lângă alta și …începeam să le predau diverse lucruri pe care le învățasem eu la grădiniță ori la școală.

Poate că nu ar fi de luat în seamă acest joc al copilăriei dacă, fără să realizez, am făcut ceva similar cu proprii mei copii. Diferențele fiind notabile: (1) nu i-am așezat unul lângă altul, ci stăteam alături de ei (de cele mai multe ori pe covo), (2) nu le-am predat, ci ne-am jucat învățându-i diverse lucruri pe măsură ce doreau să aprofundăm diverse subiecte, (3) nu am pus niciodată note, joaca noastră de-a învățatul a reprezentat o modalitate de a face hs pe vremea când erau mici.

Adevărul este că nu știu cum ar fi fost viața mea dacă aș fi urmat această carieră. Oare mi-ar fi plăcut? Sau nu?

2.Astronaut

Prin clasa a VIII-a, mi se năzărise că aș vrea să fiu o variantă a lui Dumitru Prunariu. Ok. Eram decisă că asta vreau să fac. Am discutat cu tata care mi se părea cel mai relaxat dintre părinții mei. A zis că nu e rea idea, dar a reușit să mă convingă că ar însemna ceva foarte greu, că nu aș face față la un liceu tehnic. Timp de câteva luni, a introdus treptat idei că e viața grea la internat (îmi explicase cum se interesase el și trebuia să merg la un liceu tehnic, departe de casă, unde să stau la internat). Evident, a intervenit mama și a zis că nu mă lasă să plec de acasă, la liceu.

Habar nu am ce ar fi însemnat dacă aș fi mers acolo. De asemenea, vă spun sincer că, privind cu ochi de adult, tare bine ar fi fost dacă exista tehnologia de acum pentru a mă putea informa și a ști dacă mi-a spus adevărul despre liceu și cum era viața acolo.

3.Psiholog

În liceu am cochetat cu altă idee. Am vrut să urmez psihologia. Eram așa de hotărâtă încât adunam cărți și materiale de pe vremea când abia intrasem în clasa a IX-a. Acest lucru a continuat până în clasa a XI-a când familia a intervenit din nou. M-au luat mai pe departe și m-au convins că ar fi tare bine să dau la facultatea de drept pentru că deh, potrivit unchiului meu care era avocat, chiar aveam talent. După câteva luni de presiuni, am cedat și am zis că poate au ei dreptate.

4 &5 Jurist la un ONG și asistent universitar

La finalul facultății, eram fan al oricărui subiect legat de protejarea naturii. Și nu, lucrarea mea de la licență am realizat-o tot pe un subiect drag mie – Refugiații și populația migrantă. Pe parcursul facultății, am mers la sediul reprezentanței Înaltului Comisariat O.N.U. pentru refugiați. Am descoperit din întâmplare sediul lor când mă plimbam prin București. Devenisem o obișnuită a „casei” și primeam periodic materiale gratuite. Evident că lucrarea am pregătit-o folosind acele materiale pe care mi le puneam la dispoziție (nu aveam voie să iau acasă nimic așa că stăteam la biblioteca lor și citeam, luam notițe etc). Ideea e că profesorul care mă ghida pentru lucrarea de licență a fost impresionat și mi-a oferit șansa ca, după susținerea licenței, să lucrez la ONG-lui și să devin asistent universitar la facultate.

Evident acest lucru nu a funcționat. Pe parcursul mai multor luni nu am reușit să iau legătura cu profesorul așa că m-am orientat spre altceva. E drept că am reușit să îl contactez în toamnă, iar recomandarea lui mi-a fost de mare folos pentru angajarea directă pe postul de analist militar (funcție pe care am primit-o după aproape 4 luni de testări și examinări).

Concluzii

Nu am idee care ar fi fost viața mea dacă aș fi urmat măcar una dintre aceste meserii, dar știu sigur că nu aș fi fost aici, scriind pe acest blog. Regrete? Multe! Dar viața merge înainte și nu are rost să mă gândesc ce ar fi fost dacă….

Despre Antoaneta 545 de articole
Imi place sa scriu, sa citesc. Invat sa ma bucur de viata.

28 de comentarii publicate

  1. Cum spune Edith Piaf „Je ne regrette rien!”…
    Si eu ma gandesc la „cum ar fi fost daca”, dar apoi caut sa ma bucur de ce am si ce sunt. Nu ma mai gandesc la ce nu am si la ce as fi putut fi. Oricum, ma bucur ca te-am cunoscut, chiar daca virtual.

  2. Invatatoare sau educatoare, apoi asistent social sau psiholog. Frumoase visuri! Cele mai recente sunt: asistenta medicala si scriitoare si chiar încerc sa fac ceva in legătură cu asta. Nu e târziu niciodată, Anto. Si nimeni nu ma poate convinge de contrariul. 🙂

  3. eu nu mai tin minte ce mi-ar fi placut! Am cochetat cu ideea de profesor (de mate), cu ideea de avocata (dar eram slaba la romana) etc. Cu siguranta in ultimii ani m-au impresionat meseriile kinetorerapeutei /osteopatei – de ghidare de exercitii pentru a-mi calma durerile de coloana, atat de senine si calme…

    • Nasa unei prietene s-a recalificat si a devenit kinetoterapeut. Am inteles ca merge la pacienti/clienti acasa. Nu stiu detalii pentru ca recunosc ca nu m-a interesat asa de tare subiectul.

  4. Aoleu? Astronaut? Mie mi-e frica si sa ma urc pe scara si tu voiai sa pleci pe luna? Eu visam sa devin actrita, cand eram mica. Prin generala mi se pusese sa ma fac profesoara de limba romana. Apoi am decis (in facultate) ca vreau un job in publicitate. Nu-s departe, nu?

    • Intre timp, am dezvoltat o frumoasa fobie de inaltimi care a culminat acum 4 ani si a luat amploare enorma in familie provocand o cearta imensa pentru ca persoanele care fusesera de fata nu intelegeau, credeau ca ma prefac. Asa ca partea cu astronaut …pica de la sine!
      Zuzi, tu nu esti departe deloc! Esti chiar unde trebuie! 😉

  5. Eu m-am visat bibliotecara. Pentru mine cea mai frumoasa meserie din lume era cea de bibliotecara. Apoi mult mai tarziu mi-am dat seama ce meserie mi s-ar fi potrivit si ce as fi facut cu placere: traducatoare. Dar, pe vremea mea (tulai, am ajuns sa zic si asta =D ) cum in Hunedoara nu erau prea multe optiuni pentru fete, la recomandarea parintilor am ales un liceu economic, desi eu uram matematica, apoi am facut o facultate cu acelasi profil pentru ca a trebuit sa urmez ceva tot pe aceeasi linie. A, si cred ca si meseria de bucatar mi-ar fi placut, pentru ca imi place sa gatesc si faptul de a fi in stare sa realizez o mancare delicioasa din cateva ingrediente, ma face fericita.

    • Vai, Diana! Ai dreptate! Am uitat sa trec aceasta meserie cu care am cochetat cand eram in clasa a XI-a! Pentru o scurta perioada, m-a batut gandul sa urmez pasii profesoarei mele de romana (de la meditatii) si sa devin bibliotecara. Adoram sa petrec zilele la ea in biblioteca de cartier. Am mers acolo si cand eram in facultate pentru ca imi placea mirosul cartilor 🙂 )))

  6. Eu cred ca e bine ca, macar din cand in cand, sa vedem de unde am plecat si unde am ajuns. Nu de alta, dar iti poti da seama daca e ok directia. Daca este asa cum ai visat sau macar pe aproape. Daca vrei altceva si iarba verde din curtea vecinului e fix naspa pe peluza ta. Mi-a placut exercitiul de imaginatie si sinceritatea cu care l-ai facut. Nice job done!

    • Multumesc, doar ca exercitiul e real. Chiar am trecut prin asta si nu e nimic imaginar, din pacate. Unele meserii nu cred ca m-ar fi prins, dar mi-ar fi placut sa le incerc macar.
      Ma bucur ca apreciezi articolul pentru ca a fost scris din inima, intr-un moment de sinceritate cu mine insami 🙂

  7. Anto, regretele nu sunt bune. Stii, da? 🙂
    Eu incerc sa nu ma gandesc la trecut, la ce as fi facut daca… Incerc. Ca nu reusesc tot timpul, e alta poveste 🙂
    Dar daca ar fi sa ma gandesc la ce mi-ar fi placut sa fac? Exact ce fac acum :p Sau ma rog, legat de ce fac acum 🙂

  8. Multe am vrut sa ma fac cand eram copil. In ultimul an de liceu doream sa devin inginer aeronautic, dar facultate era numai la Bucuresti si nu puteam sa plec departe de familie. Inginer am ajuns si nu regret ca nu am urmat nici un vis din copilarie.

  9. Psiholog, cercetator britanic, medic, designer, catareata, scriitor, profesor si fotomodel :))) Asta mi-am dorit de cand eram mica. Am devenit designer si cred ca am facut cea mai buna alegere.

    • Uite ca am aflat ceva despre tine 🙂 Nu aveam habar ca esti designer! Daca e ceea ce ti-ai dorit, atunci e nemaipomenit.
      p.s.: nici celelalte meserii nu erau mai prejos 😉

  10. Eu mi-am dorit foarte tare sa fiu DJ la radio, am incercat la un moment dat chiar sa emit in eter ca radio pirat insa a ramas la stadiul de incercare. Apoi am vrut sa fiu ghid turistic si chiar am intrat la Colegiul de Turism, insa nici asta nu a fost sa fie. Am avut multe incercari de tot felul dar acestea doua cred ca s-au apropiat cel mai mult pe atunci de ce voiam sa fac. Intre timp am descoperit si la ce ma pricep mai bine, de fapt, desi exista deschidere relativ mica in acest domeniu, deocamdata.

  11. Sa zbor imi spatiu am vrut si eu, dar m-am oprit cand mi-am dat seama ca sunt claustrofoba, Sa stau inchisa o expeditie intreaga nu puteam. Apoi am vrut sa fiu medic, dar am lesinat la vederea sangelui, deci NU! Cel mai mult insa mi-am dorit sa fiu finantista, numai ca toate calculele fugeau de mine.

Parerea ta/Your opinion

Translate into your language »
Page generated in 0,672 seconds. Stats plugin by www.blog.ca
error: Content is protected !!
%d blogeri au apreciat: