Cel mai minunat dar – Max Lucado

Acest articol este preluat de pe vechiul blog si se refera la o carte pentru copii intitulata „Cel mai minunat dar” scrisa de Max Lucado.

Max Lucado - Cel mai minunat dar -

Oh, nu pot sa spun decat: ce carte minunata .

Este potrivita sa-i invatam pe copii ca lucrurile materiale nu au asa mare importanta, ca bucuria cea mare este sa ai alaturi pe cei dragi.

Am citit cartea cu mult drag alaturi de Pancinello si Lucia creati de minunata noastra Coca.

Multumim mult pentru figurine.

Sunt lucrate exceptional de frumos! 🙂

Ce distractiv a fost sa interpretam rolurile celor doi eroi ai nostri si sa auzim tot felul de forme-diminutive folosite de profesorul Minunoni care incerca sa cante, sa repare instrumentul inventat de el – minunoni-mega-organoni :

Buna, Pancinellas, ce zici de masinarie,

Nu-i asa ca asta-i cea mai mare minunatie?”

sau

„Si nici n-ai sa mai vezi vreodat’ minune ca a mea

Pancinellica in lumea’ntreaga, nu vei gasi asa ceva”.

sau

Hai, Pancillici, sa dam acum culoare

Noi vom fi sigur surpriza cea mai mare.

Sa nu va mai spun cat radea A. auzind modul in care profesorul diminutiva numele lui Pancinnelo 😀

Despre ce este vorba in poveste?

Este Ziua Creatorului si toti wemmikenii incearca sa gaseasca darul cel mai mare si mai interesant pentru Eli.

Prin intermediul lui Pancinello descoperim tortul imens creat de Hans cofetarul, buchetul imens realizat de Violeta sau instrumentul gigant format din 10 instrumente mai mici al profesorului Minunoni alaturi de care urma sa cante Lucia.

Pancinello se gandea trist ca nu va putea concura cu ceilalti.

Insa. prin voia intamplarii, instrumentul profesorului a reusit sa distruga tortul lui Hans si sa ii umple pe toti omuletii de lemn cu glazura si tort.

De parca nu totul era suficient, acelasi instrument a reusit sa ii umple pe toti cu petale de flori de la buchetul Violetei.

Frumos a fost faptul ca toti omuletii au inceput sa cante vocal sau la instrumentele desprinse de la minunoni-mega-organoni.

S-au indreptat catre casa lui Eli, la sugestia lui Pancinello, preluand si adaptand versurile inventate de omuletul nostru:

„Ne esti foarte drag

Sa stii ca te iubim.

Caci fara tine, Eli,

Noi n-am putea sa fim!”

Finalul este hilar pentru ca profesorul Minunoni a concluzionat:

Pancinetell, prietene, trebuie sa-ti spun,

Acesta chiar a fost momentul cel mai bun!”

Va invit sa cititi cartea si sa va bucurati de momentele petrecute alaturi de cei dragi, sa traiti clipa si sa va spuneti unul altuia ca va iubiti fara sa va mai ganditi la atatea lucruri materiale 😉

cel-mai-minunat-dar

Despre Antoaneta 2264 de articole
Imi place sa scriu, sa citesc. Invat sa ma bucur de viata.

6 comentarii publicate

    • Si noi le avem de acum cativa ani.
      Am decis ca e cazul sa le prezint si pe acest blog pentru ca sunt multi parinti care nu le cunosc.
      Noi avem doua figurine din carte realizate de Coca si ne sunt tare dragi 🙂

Parerea ta/Your opinion

Translate into your language »
Page generated in 1,279 seconds. Stats plugin by www.blog.ca
error: Content is protected !!
%d blogeri au apreciat: