Când suntem la început de drum și avem copii mici, de multe ori ne temem și de umbra noastră. Grijile și responsabilitățile ni se par imense și ne este teamă să luăm o decizie considerând că ar putea avea impact major asupra creșterii și dezvoltării celor mici. Pe măsură ce trec anii, ajungem să luăm decizii tot mai importante care au cu adevărat impact asupra lor, dar abia atunci realizăm ce simplu era când erau copii mici, iar grijile erau cu adevărat mici.
Copii mici, griji mici
În primele luni, grija principală este să mănânce bine, să fie hidratați, să doarmă liniștiți, să treacă perioada colicilor (dacă au așa ceva). Apoi grijile cresc. Începe diversificarea și trebuie să decizi care sunt pașii de urmat, ce alegi, cum introduci alimentele, să observi reacția celor mici și să îți dai seama ce le place și ce nu. Evident apar și dinții cu durerile aferente, febra care nu lipsește. Iar grijile continuă.
Încep grijile referitor la faptul că încep să meargă singuri, să fie curioși legat de tot ce îi înconjoară, iar pericolele sunt la tot pasul. Părinții încep să se teamă că cei mici bagă mânuțele în gură, că pot să bage mânuțele în priză etc. Cum spuneam…copii mici, griji mici.
Copii mari, griji mari
Au crescut. Ai impresia că e floare la ureche faptul că se pot îmbracă singuri, că pot să se exprime lejer (uneori chiar prea direct) referitor la ceea ce doresc ori nu, că pot să mănânce singuri. Dar apar alte griji. Te întrebi ce fac la grădiniță, la școală…Te întrebi dacă mănâncă suficient, dacă se hidratează… Îți faci griji dacă au prietenii potriviți, dacă profesorii se comportă frumos…
Nu știu cum e la voi, dar știu cum e la noi
Credeam că e simplu când erau copii mici. Aveam impresia că toată viața vor apela la mine ori e suficient să mă întrebe ceva și voi ști răspunsul. O dată cu anii, am învățat că devin tot mai independenți, că personalitățile lor sunt puternice, că știu să se exprime (vehement) când vor sau nu vor ceva. Norocul este că „baza” e bună (încerc eu să mă liniștesc!). Adică…dacă au pot, ajută. Împart mâncarea cu ceilalți ori fac schimb. Uite la partea asta chiar am fost surprinsă în mod plăcut când mi-a spus Daria că o colegă și-a uitat acasă gustarea și mai mulți copii au împărțit ce aveau la ei.
Grijile nu se încheie la acest punct. Sunt conștientă că abia apar. Spre exemplu, știu sigur că amândoi au nevoie de aparate dentare. La Daria am tot amânat pentru că nu vroia să poarte aparat dentar. Am tot avut discuții despre acest aspect și a refuzat până anul acesta. Acum ea mă întreabă cât costă un aparat dentar și dacă m-am interesat la ce cabinet să o duc pentru a monta unul (cât mai curând 😛 ). La Andrei am așteptat să cadă încă doi dinți de lapte ca să se poată monta un aparat dentar pe partea de sus. M-am interesat referitor la preț aparat dentar și am descoperit că depinde de buget, de necesitate și de alegerea fiecăruia. Este dificil să știi cum alegi aparatul dentar potrivit, dar nu imposibil. La drept vorbind tot medicul specialist te îndrumă spre modelul potrivit. Tu alegi în funcție de bugetul pe care îl ai pentru acele aparate dentare.
La Andrei, spre exemplu, a apărut și o carie la o măsea care se mișcă. Aici sunt în dubii: să așteptăm să cadă ori să ne ducem la dentist de urgență? Nu îl doare nimic, dar parcă nu aș aștepta să cadă măseaua.
Dacă nu știți ce să faceți, mai bine urmăriți acest videoclip în care se explică clar ce și cum să procedați în cazul unor copii mici.
Concluzii sau nu?!?
Voi cum procedați? Apelați la medic când sunteți în dubii ori așteptați până când vă informați? În al doilea caz, de unde vă informați?
Mmm da … cat a fost micuta imi doream sa creasca ca sa se mai schimbe situatia. Acum am inceput sa inteleg de ce zicea lumea ca este mai bine sa fie micuta si s-o stiu in patut. Ce-i drept nu m-am lovit de prea multe probleme, dar tot apar. Inca n-am fost in izita la stomatolog! Urmeaza
La mine si cand Andrei a fost bebe si acum cand e mare grijile au fost la fel de mari.
eu zic ca si mici si mari… tot griji mari… nu mai reusesti sa te destresezi deloc in privinta copiilor, cel putin eu…
Cum informatia nu o culeg din partea profesionista, prefer sa merg la stomatolog si sa intreb acolo.
Momentan nu am copil, dar cred că aș apela mereu la medic. Oricum, medicii din ziua de azi îți răspund la probleme și online prin tot felul de aplicații. Cel puțin așa am observat la prietenele mele care au copilași.
Eheee, orice mamica ar trebui sa citeasca articolul tau!
Sanatatea copiilor e cea mai importanta!
Pentru un zambet frumos e nevoie de o dantura impecabila!
Griji iti faci si cand au un an, dou…si cand au douazeci….si cand au cincizeci. Tot copiii nostri sunt.
Ca bine zici… pe masura ce cresc copiii, cresc si grijile. La noi momentan nu e nevoie de aparat dentar, dar prevad ca va fi. Baiarul are prostul obicei de a suge degetelul. Nu am gasit nicio metoda sa il fac sa renunte. : (
Macar e bine ca ma lasa sa il spal pe dintisori.
La noi nu este inca momentul sa se carieze maselutele, noi abia acum le asteptam sa iasa si de vreo cateva zile suntem morocanosi si nu avem chef de nimic.
Eu am purtat aparat dentar la 25 de ani, pentru ca la 12 ani a zis stomatoloaga ca nu e cazul, ca se vor alinia. Ei bine, la 25 de ani am decis ca vreau sa un zambet impecabil si l-am purtat 2 ani. Cand voi avea copil, voi insista pe aparat dentar daca va fi cazul, la varsta frageda, cand e mult mai ok.
Stau un pic cu teama de cum o sa fie cand o sa am si eu un copil al meu, ca eu tare bolnavicioasa si sclifosita eram cand eram mica 😂
desi nu sunt mama, intuiam ca problemele cresc direct proportional cu cei mici. Referitor la maseluta, nu cred ca este bine sa o lasati asa ca am inteles ca, daca cea de lapte este afectata, o poate afecta si pe cea definitiva. Nu ma pricep sa iti explic, mai bine intrebi stomatologul.
eu zic ca e mai ok sa intrebam medicul, parca internetul e plin de tot felul de informatii, dar nu stim care sunt ok si care nu. asa ca as merge direct la sursa
Chiar nu stiu cum e….dar stiu de la mama vorba asta, asa e 🙂
Abia acum am inteles, dupa ce a venit pe lume baietelul meu, ca o data cu frumusetea si acesta binecuantare vin si grijile. Ca e mic sau mare tot timpul o sa ne ingrijoram pentru ei si o sa trebuiasca sa facem ceea ce credem ca e mai bine pentru ei. Acum ii dau dintisorii si deja incep sa ma gandesc cum va fi acnd va creste, daca va avea sau nu nevoie de aparat dentar.
Indradevar copii mici griji mici, copil mare griji mari. Si noi cred ca trebuie sa ne punem aparat dentare pentru ca al meu copil ii creste un dinte stramb
Iti vine sa crezi, sau nu, vei rade sau nu, fi-meu are 30 de ani si tot ma ingrijoreaza ca nu isi rezolva o masea, desi ma tin de capul lui mereu. Da vina pe timp, iar eu il cred. Oh…. si cate griji mai am in privinta lui.
Vizitele la dr stomatolog sunt absolut necesare indiferent de varsta! La fel si educatia corecta a piticilor!
Eu merg la doctor imediat ce am o suspiciune, mai ales cand vorbim despre dantura. Si Ante a avut o carie micuta si a plombat-o doamna doctor. Acum este bine…