Cum să faci să nu citești dar să ai note mari – ghidul lui Charlie Joe Jackson (recenzie)
de Tommy Greenwald, cu ilustrații de J.P. Coovert, Editura Arthur 2019, București
Iată o carte pe care orice copil și-a dorit-o de mult și care în sfârșit a apărut! Se știe că școala este cel mai îngrozitor loc pentru un copil, iar cerințele părinților pentru note mari și rezultate bune în general la școală sunt printre cele mai absurde lucruri pe care un adult le poate cere unui copil. Uneori ajungi să te întrebi dacă adulții ăștia or fi fost și ei vreodată copii care au mers la școală…
În fine, de acum încolo toți copiii vor fi salvați: ei vor învăța din această carte-ghid cum să facă, cum să dreagă, cum să se fofileze și în final, fără să se omoare cu cititul, cum să aibă note mari. Cartea nici nu costă prea mult, dar și dacă ar costa ar merita investiția.
Nu va mai trebui să te temi că vei avea note mici sau nu te vei mai stresa că pentru a avea note mari va trebui să și înveți. Practic această carte este cea mai mare invenție de când cineva lipsit complet de imaginație a inventat școala, ba chiar de când a apărut omenirea pe Pământ.
Poate că unii chiar m-au crezut dacă am spus-o cu atâta patos, dar desigur că cei mai mulți au sesizat tonul ironic ale celor scrise de mine. Dupa ce am terminat de citit cartea aceasta pe care mi-am comandat-o de la Libris abia am așteptat să vă povestes și vouă despre ea. Pe mine m-a amuzat foarte mult cât timp am citit-o și o recomand cu drag.
Charlie Joe Jackson, eroul principal al cărții, este un puști de școala generală, nici prea strălucit, dar nici un prostănac. În fond, „traduse” pe românește notele lui sunt de 8, 9 și 10, ce-i drept cam puțini de 10, dar aceste note nu sunt în măsură să-i mulțumească tatăl cu toate că nu sunt niște note dezastroase. Charlie vrea totuși să obțină note mai mari ca să scape de „pericolul” de a fi trimis într-o tabără de vară mai rea decât școala, adică într-o tabără de… citire și învățare.
Urmează tot felul de peripeții foarte haioase care apar în încercările lui Charlie de a face ca notele să-i crească. Prietenii lui se decid să-l ajute, încearcă și el singur să se ajute cum poate, dar cam așa cum își dorește orice elev: nu prin depunerea unui efort mai mare, ci prin „șmecherii”.
În școala americană există un sistem de „puncte suplimentare” prin care, chiar dacă nu se prea descurcă la învățătură, elevii fac altceva, îndeplinesc diverse sarcini, pentru ca profesorul să le dea o notă mai mare.
Și Charlie Joe al nostru începe operațiunea de „lingușire” pe lângă toți profesorii. În realitate pentru el urmează de fapt un proces de maturizare, dar de asta nu ne dăm seama așa ușor și nici de la început.
Stilul de a scrie al autorului este atât de haios încât citești și râzi pur și simplu la unele faze fără să-ți dai seama dacă de comicul situației sau de belelele în care intră copilul nostru, dar și prietenii lui.
Cartea Cum să faci să nu citești dar să iei note mari este deosebit de educativă și cu siguranță că cei nu prea mici, cei din școala gimnazială adică, vor găsi în ea nu doar momente de voie bună și de adevărată relaxare intelectuală ci și lecții de viață dulci-amare pe alocuri. Iar părinții copiilor, dacă vor citi cartea, se vor amuza copios și poate își vor aminti și ei cum era să fii copil.
Dar adevărata lecție, cea mai dură dar adevărată, este că dacă vrei note mai mari, cel mai bun lucru pe care-l ai de făcut este să te pui cu burta serios pe carte, iar asta îți va folosi toată viața, indiferent de ce note vei lua, cu condiția să fie mari.
Lasă un răspuns