„IMPORTANT ESTE SA TE DISTREZI” (poveste scrisa de mine)

Mimi fugea cat putea”Nimeni nu ma poate ajunge. Voi castiga Cupa! Voi castiga Cupa!’. Ii venea sa strige de bucurie la gandul ca va fi prima care va trece linia de sosire la concursul de ciclism.

            BUFF!!!!

            Asa patise ultima data cand participase la concursul “Toamna pe Roti”. Gandul ca e cea mai buna o facuse sa nu mai fie atenta la drum, era prea concentrata sa castige, sa ajunga prima.

            Acum statea pe pajiste ca toti ceilalti si se uita la cursa.

            Printre tufisurile de langa calea ferata se vedea din cand in cand o bicicleta roz si o puteai auzi pe Daria strigand: ”Iuhuuu-iuhuu, mai repede ca vantul si ca gandul, iuhuuu-iuhuhuu”. Fetita fermierului era plina de energie, toata ziua ar fi pedalat, cunoastea cararile din padure mai bine ca orice alt copil de varsta ei.

            Era cea mai buna prietena a lui Mimi. Cele doua fetite se intelegeau bine. E drept ca uneori era dificil….amandoua incapatanate, amandoua vorbarete…..Cand se intalneau cele doua……ieseau scantei: “Daria, lasa-ma sa vorbesc si eu”, “Ai vorbit destul,Mimi. Acum e randul meu” sau “Vreau sa decid eu ce sa jucam”,”Eu nu vreau asta. Eu sunt sefa si eu decid”.

            Ce sa-i faci!?? Asta era Daria! Asta era Mimi! Una mai ceva decat alta!

            Mimi nu vroia sa recunoasca dar anul acesta nu participa la cursa pentru ca se temea…se temea ca va pierde in fata celei mai bune prietene. La cursa din Toamna trecuta se inscrisese pentru ca fetita fermierului fusese plecata in vizita la bunici, acum insa era acolo….si lui Mimi nu-i placea concurenta, nu-i placea sa piarda….prefera sa nu participe.

            Dar acesta era secretul ei. Nimeni nu-l stia. Nici macar Daria! Mai ales Daria! Poate Dodo, trenuletul portocaliu, sa fi stiut ceva. El o auzise pe Mimi zilele trecute. Aricioaica se afla in padure si isi varsa naduful cu voce tare crezand ca este singura:

            – Nu pot, nu pot si pace!!! Ce ma fac? Cum sa-i spun Dariei? NU! Va rade de mine!!! As vrea sa particip! Dar vreau sa castig! VREAU SA CASTIG!!!

            Il vazuse pe Dodo trecand pe calea ferata incet-incet, dar era prea tarziu. Poate auzise ceva, poate nu….gandurile o framantau si nu ii dadeau pace lui Mimi. Daca ii va spune Dariei? Ce va crede despre ea?

            Intre timp, cursa continua…..CHU-CHUUUU facea Dodo pe sine, IUHU-HUUUU Daria pe bicicleta prin padure, TIT-TIT se auzea claxonul Pilotului…..parea ca se distrau de minune!!!

            Cine va castiga oare? Toti asteptau cu sufletul la gura. Participantii erau entuziasmati, toti aveau experienta drumului parcurs……cine va ajunge primul la linia de sosire? Cine?

            Trebuiau sa culeaga anumite stegulete in drumul lor catre finala, fiecare infipte in puncte strategice ce trebuiau observate din timp, cate 7 de fiecare.

            Daria avea deja 4, mai avea nevoie de 3. Dodo avea 3 pentru ca trecuse de un steag si, conform regulamentului, nu avea voie sa se mai intoarca din drum. Pilotul avea 5 si era foarte aproape de linia de sosire.

            SOSIRE!!!!

            Pilotul a trecut primul, Daria a doua la scurt timp dupa el si ultimul Dodo.

            – Felicitari tuturor! spuse primarul cu voce puternica. Sunt mandru, continua el, sa inmanez Pilotului  premiul Toamna pe Roti. Inca o data FELICITARI! In plus, Tanti va invita la Magazinul de Vise Dulci sa savurati un Tort de Fructe de Padure si un ceai de salcam indulcit cu cea mai buna miere facuta aici la noi!!!

            – Bravo, spuse Daria. Data viitoare eu voi castiga, zise fetita razand si rupand-o la fuga spre Mimi ca sa o imbratiseze.

            – Felicitari, spuse si Dodo. Meriti premiul. Ai fost cel mai bun. Trebuie sa ma antrenez mai mult. Chu-chuuu!!!

            Mimi era nedumerita: de ce era vesela Daria? Totusi pierduse….nu ajunsese prima….Ea daca era in locul fetitei……vai si amar ar fi fost, ar fi plans, ar fi batut din picioare…..Toti ar fi stiut ca nu-i convenea, mai ales cel care luase premiul intai! Dar, nu-i venea sa o intrebe, parca-parca…..ce ciudata si Daria, sa fie vesela ca a….pierdut!!!

            Intre timp, Pilotul se simtea trist! Dodo il privea si se mira: de ce era trist Pilotul? Ce s-o fi intamplat? Se intreba inca….

            – Am mintit! zise in soapta Pilotul….v-am mintit pe toti….

            Trenuletul nu intelegea ce vroia sa spuna Piscotel…..,dar simti ca e bine sa taca sis a asculte.

            – Vroiam sa castig cu orice pret! Credeam ca asa va voi arata cine sunt! Ce tare sunt! Cea mai rapida masina de curse…..hmm, ce mai rapida……nu am vazut bine un stegulet si….si…., incepu sa planga in hohote: IERTATI-MA!!!! striga tare de tot.

            Oamenii incepeau sa se stranga in jurul celor doi si ascultau….doar ascultau.

            – Nu merit!  Nu merit Premiul……IERTATI-MA, continua Piscotel plangand din ce in ce mai tare.

            Daria ii oferi o batista si il mangaie pe capota:

            – Gata-gata…a trecut….nu-ti face griji!

            – Cum sa-l ierti?!? striga Mimi. A mintit. Ne-a mintit pe toti! Cum ai putut?

            – Nu cred ca a vrut sa ne minta, adica sunt convinsa ca are un suflet bun. Voi nu credeti? intreba Daria pe cei din jur. Ai vrut sa arati ca esti cel mai bun?

            – Nu, am vrut sa ma iubiti pentru ca sunt cel mai bun! spuse Piscotel incet, cu capul in jos. Imi e rusine….iertati-ma!

            – Nu-ti face griji! continua Daria.

            – Am ratat un stegulet si…si….m-am intors sa-l iau, steam ca nu trebuie, dar vroiam…..vroiam doar sa castig!!! Iarta-ma Daria!!! Tu meriti Premiul!!!! si reincepu sa planga cu sughituri.

            – NU! NU ASA!!!! striga fetita.

            – Daria trebuia sa castige! Trisorule!!! Striga Mimi si isi arata tepii.

            – NU! striga fetita. NU!!! Ce nu intelegeti?!?! IMPORTANT ESTE SA PARTICIPI!!! SA TE DISTREZI CU PRIETENII!!!! NU SA CASTIGI!!! E frumos sa castigi, dar mai important este sa nu uiti esentialul: motivul pentru care am venit aici: sa ne simtim bine impreuna cu prietenii si familiile!!!

            Luna se ridicase de mult pe cer, stelele vegheau somnul celor mici si celor mari.

            Mimi statea la ea in culcus si se gandea: “Important este  sa participi, sa te distrezi…..De asta strigau toti in timpul cursei…..SE DISTRAU! Ce fraiera am fost! Mai bine ma inscriam si eu la Cursa!”

            In garajul Hotelului Verde, Piscotel se minuna: il acceptau asa cum era…..nimeni nu se supara ca …..ca……era o masina de curse! Asa patise in alta parte si acum…..ii venea sa sufle si in smantana! Ce prieteni adevarati isi gasise! Era foarte fericit! Invatase ca era apreciat pentru cine era cu adevarat, nu pentru Premii!!!

            In patutul ei, Daria isi strangea in brate papusa: “Maine mergem la Magazinul de Vise Dulci sa mancam o inghetata……mmmm, mergem cu bicicleta sa-i chemam si pe ceilalti……acum-acum vine frigul si nu mai apucam sa mancam ceva……delicios si rece!!!! Brrr!!! NOAPTE BUNA!!!!”

Despre Antoaneta 2267 de articole
Imi place sa scriu, sa citesc. Invat sa ma bucur de viata.

5 comentarii publicate

    • si prietenii ei sunt ascunsi printre personaje, iar Dodo este Andrei (asa ii spuneam cand era mic) 😉

Trackback-uri și pingback-uri 1

  1. Leapsa printre carti - Drumul vietii

Parerea ta/Your opinion

Translate into your language »
Page generated in 0,671 seconds. Stats plugin by www.blog.ca
error: Content is protected !!
%d blogeri au apreciat: