Jurnal altfel – despre ei, despre ele, despre noi, despre trecut….

Jurnal altfel – despre ei, despre ele, despre noi, despre trecut….

 

Sincer, am avut atât de multe lucruri de rezolvat, încât am uitat să mai scriu în jurnalul acesta virtual. Așa cum ați observat, am tot luat-o pe panta amintirilor. Am și eu perioadele mele când sunt nostalgică și mă las purtată de aceste gânduri. Astăzi am decis să vă povestesc despre cum era când erau mici copiii mei, ce căutam diverse produse pentru ei, inclusiv  lampi de sare la preturi avantajoase. Așa că azi o să scriu un jurnal altfel…despre cum era o zi din viețile noastre.

Trezirea

 

Diferența de vârstă dintre Daria și Andrei este de 2 ani. Inițial, programul lor era diferit. În primele 6-7 luni, cel puțin. Treptat, am reușit să îi aduc pe amândoi la un program cât de cât comun. Dar nici acum, după atâția ani, nu se diferențiază prea mult. De ce spun acest lucru? Pentru că Andrei se trezește întotdeauna primul – maxim 7 dimineața, iar Daria la diferență de 1-2 ore cel puțin. Pe perioada vacanțelor!

Mesele

De când erau mici, mesele au fost aproximativ după un program de genul: mic dejun, gustare fructe, pranz, gustare dulce, cină. Crescând, pe perioada vacanțelor au dorit să mănânce strict când le era foame…Bine, dacă ar fi după ei, acest lucru s-ar întâmpla cine știe la ce ore…Vara trecută au vrut cu orice preț să aleagă singuri meniul pentru fiecare zi. A fost necesar să facem din start liste de cumpărături pentru că de idei nu duc lipsă…Din cauza asta, vara trecută, pe căldurile acelea mari, am mâncat sarmale, burgeri, varză călită, cârnați cu fasole, ardei umpluți, pizza, brioșe, tort etc. Măcar i-am pus la treabă și au ajutat la bucătărie. Bine, impropriu spus ca i-am pus la treabă pentru că de obicei își fac de lucru pe lângă mine ca să vadă ce fac și mai ales să mă streseze că vor să ajute.

Joaca

Când erau mici, aveau o gașcă de prieteni cu care stăteau de dimineață până seara târziu. Fie la noi, fie la ei acasă. Se mai jucau și pe stradă, cu creta ori bicicletele, trotinetele, mingea. Acum e un pic diferit. În afară de faptul că locuim în alt oraș decât restul de copii, și gusturile lor s-au schimbat. Dacă sunt cu gașca de copii, joacă fotbal ori se plimba cu bicicletele/trotinetele/rolele. Când iau pauză, se joacă în rețea pe net.

Dacă sunt singuri, preferă să se joace fotbal (în curte). Daria colorează cu creta (dar Rex îi fură cretele pentru că devine gelos, apoi se așează pe desenele ei. Dacă sunt în casă…de la x Box până la jocurile de pe laptop ori tabletă. Dacă au chef, se duc la etaj. M-am mai povestit că au preferat să urce la etaj toate jucăriile. Ce e acolo…e nebunie curată! Pentru că noi nu folosim etajul decât pentru jocurile lor, practic au voie sa se dea cu rolele și să joace fotbal. E un spațiu deschis de circa 300 m.  Recent, au decis să mai ducă din jucării la bunici acasă pentru a avea și acolo cu ce să se joace. La noi e mult spațiu, dar la bunici camerele sunt clasice așa că vă dați seama că 12 m de șine cam greu încap în dormitorul lui Andrei, spre exemplu.

Bolile

Despre Andrei știți deja că are ruptură de ligament la genunchi ceea ce reprezintă o problemă cu sportul. (detalii aici). El nu poate și nu are voie să depună efort cu piciorul drept. Este foarte dificil pentru că este băiat și îi place să joace fotbal (cu bicicleta nu e bai pentru că nu e mare fan, mai degrabă trotineta e preferata lui).

În principiu, nu prea s-au îmbolnăvit, dar anul acesta mi s-a părut anul cel mai greu pentru că au fost extrem de sensibili și parcă din orice au căzut la pat. Cred că am căutat o mulțime de variante care să îi pună pe picioare. Fructele și legumele de la țară sunt cele care ajută enorm pentru că nu sunt tratate chimic și le dau suficiente vitamine pentru a le mări imunitatea. De asemenea, mișcarea în aer liber. Vara aceasta nu au făcut multă mișcare pentru că se simțeau obosiți și lipsiți de chef. Am remediat problema să zicem și au program de ieșit afară, de făcut mișcare.

Sper să nu vină toamna cu răceli pentru că iarna trecută Andrei a fost bolnav destul de des ceea ce nu s-a întâmplat de la primul an de grădiniță. Am un purificator de aer, dar a fost greu pentru că sunt doi copii, deci două camere. La îndemnul unei prietene, am decis să caut pe google după cuvinte cheie lampa cu sare ori lampa cu sare Himalaya. Am găsit oferte de lămpi cu sare și prețurile sunt pentru toate buzunarele. Recunosc faptul că nu știam că există lămi cu sare, dar e bine venită această descoperire. Arată cam așa

(lampă cu sare)

Voi aveți așa ceva? Ați auzit de ele? Vi se par bune? Eu am citit că ar fi utile nu doar pentru oamenii răciți, ci și pentru cei care au probleme de concentrare ori nu pot dormi. Pare interesant. Prețurile nu mi se par mari deloc așa că aș lua una să văd cum e. Dacă e ok, mai cumpăr una. Vedem până în toamnă ce fac.

Cărțile

Cei care ne cunosc de câțiva ani, știu că la noi în casă se citește mult. De când erau mici, am avut grijă că cumpăr ce au dorit ei să descopere…de la cărți despre animale și mașini până la cărți cu povești ori romane. Au învățat amândoi să citească de când erau la grădiniță, iar pe măsură ce trec anii, evoluează și gustul lor în materie de cărți. Andrei preferă cărțile amuzante, ușor sarcastice…dacă au și un dram de umor negru e perfect. Daria citește cam orice de la cărticele ușurele până la romane (tocmai a terminat de citit Minunea și Cartea lui Julian de R.J.Palacio, iar acum citește Se numea Sarah). Eu citesc mult. Timp să am să scriu pe blog despre tot ce citesc.

Animale de companie

Așa cum știți, am avut dintotdeauna animăluțe de companie. Primul meu câine a fost Sandy Bell, eram în clasa a XII-a. Apoi au fost doi papagali care au scăpat din colivie, din păcate. A apărut Cassie, despre care am povestit recent, și doi papagali. După ce s-a născut Andrei, l-am avut pe Brandy. Apoi au fost cățeii Iris, Bijoux, Rex și Max (doar Rex a supraviețuit, ceilalți au murit din cauza unui vecin care i-a otrăvit), papagalii Ricky și Ticky (la Daria în clasă). Plănuim să luăm pești pentru Andrei ca să devină mai responsabil. Am considerat mereu că animăluțele de companie ajută copiii să fie mai sociabili, crește imunitatea, devin mai responsabili și empatici.

 

(imagine arhivă personală)

Concluzie

Sper să vă placă acest jurnal altfel. Am vrut să fie în ton cu ceea ce am scris zilele trecute.

 

 

Despre Antoaneta 583 de articole
Imi place sa scriu, sa citesc. Invat sa ma bucur de viata.

66 de comentarii publicate

  1. Oh, chiar nu stiam despre aceste lampi! Acum chiar m-ai facut curioasa! Nu stiu cum se intampla ca mereu capat diverse afectiuni (raceala cel mai des) si scap foarte greu de ele 🙂

  2. Despre lampa asta n-am auzit 🙁 Interesant articolul de azi, suiectul in sine, nu l-am prea vazut discutat in blogosfera.

  3. Cand am citit prima data despre lampile cu sare mi-am zis ca trebuie sa-mi cumpar si eu. Nu mi-am cumparat. Sper ca macar acum sa nu mai uit.

  4. Am tot citit despre acest tip de lampa, deoarece as avea și eu nevoie de una în timpul ieri. Numai că ceva ma oprit, parca tot nu sunt sigură de eficienta ei.

  5. Mie nu mi-ar veni in minte sa scriu un jurnal public, pentru mine sau pentru copiii mei, dar daca stau bine sa ma gandesc, mai demult, pe vremea parintilor nostri, nimeni nu se gandea la nici un fel de jurnal. Mie mi-ar fi placut ca mama sa aibe asa ceva si acum eu sa-l citesc… dar nu erau la moda jurnalele de mamici.

    • Eu am jurnale scrise de cand s-au nascut.
      Primul meu blog (Pitici, dar Voinici) a aparut tocmai ca un fel de jurnal online pentru ei.
      Acum am articole private, scrise special pentru ei, ca sa le poata citi cand vor fi mari. 😉

  6. Am fost recent la salina la Praid si erau pe acolo de vanzare astfel de lămpi, dar nu mi-am luat una. In schimb mi-am luat 10kg de sare pentru baie ^_^
    Imi place jurnalul tău, ai putea să faci unul zilnic.

  7. am avut si eu un perus alb si am plans de m-am tavalit cand a murit. De atunci nu mi-am mai luat altul. La vreo 6 ani dupa asta, mi-am luat minunea de catel pe care o am acum. El m-a gasit. Nu stiu ce o sa ma fac cand nu va mai fi…

    • Of,Cris! Stiu cum e! Am trecut prin asta! Nu as mai fi luat alt caine dupa Cassie, dar mereu aparea ceva…ba isi doreau copiii, ba aflam ca stapanii nu mai vroiau cainii…

  8. Imi doresc si eu inca un copil si chiar m-am despre toate aceste probleme mentionate de tine. Nu stiu daca m-as descurca foarte bine. Inca mai cochetez cu ideea si cred ca ar trebui sa fiu mult mai organzata decat sunt acum

    • Cris e maricica! Cred ca e mai dificil cand sunt ambii copii mici. Noi am dorit sa creasca impreuna chiar daca stiam cat de greu era mai ales ca m-am descurcat singura cu ei pentru ca Alex era plecat la distanta de noi.

  9. Foarte interesant articolul. Îmi plac oamenii care consideră că animalele reprezintă un beneficiu pentru copii.
    Cat despre lampă, am mai văzut reclame pe net, însă nu cunosc pe nimeni care sa fi cumpărat una. Spune-mi te rog, ai văzut rezultate de când o ai? Ce părere ți-a făcut?
    Eu am probleme cu respirația. Mă gândesc că poate fi utilă?!

    • Andreea, tocmai ca nu am. Am doar un purificator pe baza de sare de mai multi ani. E bun. Lampa cu sare nu am avut si am inceput sa ma documentez ca sa aflu ce si cum.
      Teoretic, daca ai probleme cu respiratia ar fi indicat, nu? Din moment ce medicii recomanda tratament la saline…

  10. Lampa cu sare nu am avut. Sincer, nici nu prea mai cumpăr toate chestiile astea pe care până la urmă nu le folosesc. Eu am noroc, ca ai mei nu prea răcesc. Dar cand răcesc, destul de rar, trebuie să mă țin bine.

    • Robert, asa zici tu acum!
      Dupa o saptamana nu mai vroiau sa auda de carne 🙂 ))
      Daca le-as fi interzis de la inceput, ar fi fost multe vaicareli…asa au invatat o lectie…cat de cat 😛

  11. Am primit cadou o astfel de lampa si am bagat-o in priza iar a doua zi a inceput sa curga apa din ea.Nu stiu de ce sau daca asa trebuie dar nu am mai folosit-o pentru ca nu stiu cum.Blogul tau, foarte tare,chiar imi place!

  12. Am mai auzit despre aceste lampi de sare. Se zice ca e bine sa tii in camera chiar un drob de sare, purifica aerul. Preturile lampilor vad ca sunt pentru toate buzunarele, ma tenteaza, e ceva nou pentru mine.

    • Eu nu pana acum. Dar ar fi utile daca sunt si bune pentru ca ..na…cu doi copii, pe timp de iarna, e mai sigur sa te pregatesti…la scoala vin multi copii bolnavi si e inevitabil sa nu se imbolnaveasca si ai mei.

    • Noi avem un purificator de camera pe baza de sare si e foarte bun. Ma gandeam ca o lampa de acest gen impusca doi iepuri deodata pentru ca ambii copii vor sa doarma cu veioza aprinsa.

  13. Si eu vreau sa imi comand una, tot pentru a vedea cum se comporta intr-o casa, de curiozitate. Sora mea mi-a povestit prima data despre ele si m-a atras ideea instant, mai ales ca lumineaza frumos. Imi place jurnalul acesta facut in paralel pentru ambii copilasi si vreau sa ii felicit pe amandoi pentru pasiunea de a citi!

    • Gia, am jurnale adevarate pentru primul an din viata fiecaruia 😉
      Acolo am notat greutate, ce le placea sa manance si ce nu, cum reactionau la diverse persoane, jucarii, situatii…Fiecare jurnal contine bratarile de la maternitate si cate o suvita de par de cand erau bebelusi.
      Aici am scris putin, un pic…amintiri…

  14. Copii, ce minune! Mi-ar plăcea să am pe cineva tot timpul printre picioare să mă încurce! Mai avem puțin de așteptat.
    Se numea Sarah a fost printre cele mai frumoase lecturi de anul acesta.

    • M-am mirat ca a vrut sa o citeasca, dar am zis sa o las din moment ce asta a fost dorinta ei. I-am spus sa vina sa ma intrebe daca nu intelege ceva avand in vedere ca are 10 ani.

  15. Se numea Sarah este una dintre cărțile mele preferate, chiar sper să îi placă Dariei! Mă bucură foarte mult să aud că cei mici sunt pasionați de citit și, mai ales, faptul că au gusturi diferite în ceea ce privește cărțile pe care pun mâna.

    • Au gusturi diferite și încearcă mereu să se convingă unul pe altul că lectura aleasă de ei e mai bună :)) )))
      Și eu sper să îi placă…vom vedea. Dimineață m-a anunțat că a terminat de citit și Oscar și Tanti Roz.
      Cred că este pregătită pentru cărți cu subiecte mai puternice. Vedem acum.

Tu ce parere ai?

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: