o istorie a matematicii

O istorie a matematicii. Antichitatea – Adrian C. Albu (recenzie)

O istorie a matematicii. Antichitatea,
autor Adrian C. Albu, Editura Nomina, Pitești 2009 (Vol. I)

O carte de istoria matematicii poate părea unora o idee plictisitoare, iar altora inutilă și antipatică de-a dreptul. La 29 mai 1914 în discursul său de recepție la Academia Română, marele matematician Gheorghe Țițeica recunoștea faptul că matematica este „o știință puțin simpatică”.

Este regretabil să constatăm că cele spuse de Țițeica acum mai bine de 100 de ani sunt încă valabile și că foarte mulți oameni, chiar dacă nu îndrăgesc matematica, nu îi acordă cuvenitul respect, măcar pentru faptul că tot ceea ce trăim acum se datorează cuceririlor științelor la care și matematica este părtașă de necontestat.o istorie a matematicii

Profesorul universitar Adrian C. Albu de la Universitatea de Vest din Timișoara a început cu acest volum o lucrare de-a dreptul monumentală, planificată a fi realizată în 3 volume.

Primul din cele trei, cel despre care o să vă vorbesc astăzi, este dedicat antichității, adică Egipt, Mesopotamia, Grecia, Imperiul Roman, până în secolul VI, dar și contribuțiilor din China, India și Lumea Nouă (perioada precolumbiană), până în secolul XIII. După amploarea studiilor am putea spune că această lucrare este una de referință la nivel mondial.

Ca profesor de fizică și bun cunoscător al matematicii, trebuie să spun că lucrarea este utilă unei categorii largi de persoane de profesii diferite, pe lângă matematicieni și fizicieni de exemplu, putându-se alătura și ingineri de toate specialitățile, studenți, elevi sau pur și simplu oameni pasionați de știință.

Cartea este mult mai mult decât o simplă istorie, este un adevărat manual din care se poate afla frumusețea și farmecul acestei științe „puțin simpatică”.

Mai mult ca sigur că autorul a consultat un vast material bibliografic, pentru a ne aduce nouă acum știința antichității. Ceea ce m-a fascinat pe mine personal, încă de la primele pagini de după Introducere, este că tot ceea ce se prezintă este făcut și în modul în care cei vechi își reprezentau și rezolvau problemele, dar și în felul în care privim noi acum, în timpurile moderne.

Cu alte cuvinte, putem „gândi” matematica cu ajutorul autorului și așa cum o gândeau cei din vechime, dar și în felul în care este acum prezentată în cursuri și în cărți. Cu atât mai mult ne vom putea astfel minuna de ingeniozitatea celor din vechime, care fără să aibă cunoștințele structurate de acum, reușeau să găsească soluții la probleme sau să demonstreze enunțuri pe care mulți nici în zilele noastre nu le înțeleg.

Matematica, ca de altfel toate științele, a apărut din necesități practice, dar și din  curiozitatea nestăvilită a omului, care și-a pus mereu întrebări referitoare la lumea în care trăiește. Astfel, după ce societatea umană trecut la agricultură și s-a sedentarizat, a apărut și necesitatea efectuării de măsurători și calcule pentru a gestiona recoltele.

Cristalizarea formațiunilor statale a impus și mai mult crearea de sisteme de administrare a bunurilor societăților nou formate și prin urmare dezvoltarea matematicii, așa rudimentară cum era, sau cum ni se părea nouă că era. Pentru că inteligența celor ce au pus de pe atunci primele fundamente ale matematicii este admirabilă!

Prima parte a primului capitol al cărții, O istorie a matematicii (pe care eu am luat-o de aici) desigur după Introducere, este rezervată Egiptului Antic. Deși nu este un capitol prea întins, probabil și din cauza faptului că nu s-au păstrat prea multe dovezi despre cunoștințele egiptenilor în domeniu, se poate afla totuși că aceștia știau să facă toate socotelile pe care administrația le impunea și de asemenea stăpâneau foarte bine calendarul.

Se știe că agricultura egipteană depindea total de ritmicitatea revărsărilor Nilului și cunoașterea zilelor exacte când se petreceau inundațiile era vitală pentru întreaga societate. Tot de la egipteni au rămas și primele metode de determinare a suprafețelor și volumelor. Măsurarea suprafețelor era de asemenea legată de necesitățile practice ale administrării teritoriului.

În a doua parte din primul capitol vom afla lucruri interesante despre matematica mesopotamienilor, o a doua mare civilizație a antichității. În zona Mesopotamiei s-au perindat de fapt mai multe populații care au înființat mai multe imperii succesive, toate continuând civilizația bogată din câmpia cuprinsă între fluviile Tigru și Eufrat.

Din toate cele peste 450 de pagini ale cărții, doar primele 50 cuprind Egiptul și Mesopotamia. Cele mai multe, peste 300 sunt dedicate matematicii din Grecia Antică și din Imperiul Roman și asta din motive lesne de înțeles. De altfel și elevii sau studenții din zilele noastre învață la matematică despre multe dintre cele pe care grecii antici mai ales le-au descoperit în domeniul matematicii și fizicii.

Pe lângă acestea și filosofia greacă a influențat întreaga noastră civilizație, de atunci și de acum, chiar dacă multe s-au mai schimbat între timp. Așadar acest vast capitol este în sine un adevărat manual de matematică pentru pasionați de diverse niveluri, nu doar pentru „începători” și mai este un manual de deprins… gândirea cu propriul creier.

De la grecii antici ne-a rămas în matematică, printre multe altele, geometria pe care și acum o învățăm la școală și pe care o vor învăța generații după generații și pe viitor, pentru că este ceva ce va fi veșnic adevărat, chiar dacă între timp la conceptele bătrânului Euclid s-au mai adăugat și modernele geometrii neeuclidiene.

Al treilea capitol din carte, în cele o sută și ceva de pagini, ne prezintă matematica din China, India și din America precolumbiană. Deși este mai puțin cunoscută matematica lor, este foarte logic să presupunem că atât chinezii cât și indienii aveau cunoștințe foarte bune într-ale socotitului, pentru că altfel cum ar fi putut administra vastele lor imperii? În orice caz, de la indieni am moștenit, aduse de arabi, cifrele pe care astăzi le utilizează toată lumea de pe glob, cifre care pot fi utilizate mult mai ușor decât cele romane.

Pe lângă informațiile strict legate de matematică se mai pot afla din carte o mulțime de alte lucruri despre civilizațiile trecutului, despre dezvoltarea altor științe și despre oamenii care au contribuit la toate acestea.

În concluzie cartea este deosebit de valoroasă și de interesantă în totalitatea ei și de aceea abia aștept și următoarele volume!

Tu ce parere ai?

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: