M-am tot gândit și m-am tot întrebat dacă mai doresc ori ba să continui să scriu pe blog. În august 2016 am vrut să renunț, dar Claudia (m-ați tot auzit vorbind despre ea așa că nu e o noutate) m-a bătut la cap să nu renunț, ci să merg pe alt drum. Așa a luat naștere acest blog. Ea e un fel de nașă a blogului Drumul vieții.
Nu doar că am demarat acest proiect DIN CAUZA ei, ci am avut grijă să o bat la cap (glumesc….și nu prea) pentru a învăța chichițele administrării unui blog pe domeniu propriu. A fost un proces lung și enervant căruia i-am dat de cap treptat după ce am înnebunit-o pe Claudia.
Poate nu știți, dar a scris multe articole pentru bloggeri începători din cauza mea…atât de mult am pus-o la treabă să explice pas cu pas o grămadă de lucruri încât a realizat că mai sunt și alții ca mine 😛
În urmă cu câteva luni am scris un articol pentru blogul Dianei în care afirmam că mă bate gândul să renunț la blog. De atunci m-am tot gândit și am meditat…Au fost perioade când mi-am dorit să scriu. Știți prea bine că am avut articole programate pe blog de cred că vă săturați voi de mailurile primite în care erați anunțați că am publicat IAR. Au fost perioade când am răbufnit pe blog și am povestit despre ce mă supără. Au fost perioade când am povestit lucruri plăcute și amuzante sau chiar lucruri utile precum articolele referitoare la taberele școlare.
În urmă cu câteva săptămâni am avut un fel de….gând. Am realizat că vreau altceva. Unii dintre voi știu că am trecut prin schimbări în urmă cu 4 ani și ceva. Atunci a fost vorba de schimbări majore și extrem de dureroase pe plan personal. Acum un an aproape s-a întâmplat ceva (fără legătură cu ceea ce a fost acum 4 ani!!!) care m-a pus pe gânduri.
Acum câteva luni am scris un articol referitor la faptul că m-am săturat de țara asta cu oamenii ei din poliție și sistem. Am lucrat în sistem așa că pot spune mai multe lucruri decât voi, în consecință vă rog să nu comentați acest aspect decât dacă aveți experiență directă! Mai exact din data de 2 martie 2017 am realizat că nu îmi place să fiu urmărită, să fiu sub lumina „reflectoarelor”.
Nu voi da detalii, cine citește și știe la ce mă refer va înțelege perfect cine e „vinovatul” pentru o altă schimbare din viața mea. Cert este că am pierdut dorința de a mai scrie pe blog. Am pierdut acea parte din mine care scria de plăcere, pentru relaxare, pentru dragul artei de a scrie.
De ceva timp simt că îmi doresc altceva, că e momentul să merg pe alt drum…așa e viața, nu credeți? Drumul vieții ne poartă pe cărări umblate sau mai puțin umblate. Sper doar ca drumurile mele să fie unele mai line și mai ….calme!
Sincer, intenționam să nu mai scriu pe blog începând cu luna ianuarie, iar din august să închid definitiv blogul. I-am spus Claudiei ce planuri am și…surpriză! nașa blogului m-a întrebat dacă nu doresc să îi predau ei ștafeta. M-am bucurat că s-a oferit să preia Drumul vieții. Este un proiect de suflet la care am scris cu mare drag, din inimă și m-aș fi întristat dacă l-aș fi închis.
Îmi respect cititorii așa că mă bucur enorm că articolele ce vor fi scrise de acum înainte vor purta semnătura Claudiei (primul ei articol îl poți citi aici) pe care o respect enorm și de a cărei prietenie m-am bucurat în ultimii ani.
Sper să vă placă cum scrie ea și să apreciați articolele ei foarte bine documentate.
Vă mulțumesc pentru că mi-ați fost alături în acești ani plini de evenimente și schimbări, de evoluție și de căutare de sine!
Vă pup și vă doresc SĂRBĂTORI FERICITE!
Mă alătur acelora care regretă gestul de a renunţa. Unele renunţări, însă, pot duce către minunate începuturi! Sper ca aşa să fie, pentru tine, această decizie. Succes în tot ceea ce vei întreprinde în viitor!
Multumesc pentru gandurile bune!
Sper sa fie bine si pe drumul pe care voi merge chiar daca, momentan, nu stiu sigur ce voi face si daca e un drum ok
Iti doresc succes mai departe! 🙂
E pacat sa renunti avand in vedere ca deja este o comunitate si au fost cateva articole bune de-a lungul timpului. Poate, poate… o razgandire 🙂
Nu ma voi razgandi, dar apreciez sinceritatea ta referitor la cateva articole bune.
Am fost plecata doua saptamani si iata ce ma asteapta. Imi pare rau ca renunti la blog. Imi vor lipsi articolele tale iar daca te vei razgandi vreo data sa dai de stire. Sper din tot sufletul ca cine preia blogul sa reuseasca sa ma captiveze si sa-i fiu alaturi. Mult succes in viata si in ceea ce vei face in continuare! Sarbatori fericite si Noul An sa-ti aduca numai bucurii!
Doamna Elena, am toata incredere in Claudia. Va recomand sa urmariti articolele ei si ale lui Traian (sotul ei) pentru ca sunt extrem de bine informati si scriu foarte frumos, argumentat.
Mult succes pe mai departe, Antoaneta! Sãrbãtori fericite si tie si un an mai bun!!! :-*
La multi ani, Sufletel!
Succes si tie!
Eu nu pot decat sa spun ca imi pare rau ca nu vei mai fi aici si imi pare rau mai ales ca ai trecut prin lucrurile care te-au facut sa iei aceasta decizie. In rest, iti respect hotararea si poate ca e mai bine asa pentru tine. Stiu cat timp si cati nervi mananca un blog. Sanatate iti doresc si ne mai auzim!
Cris, viata ne duce pe diverse drumuri si nu putem mereu a controlam ce ni se intampla. Macar sa putem lua decizii acolo unde se poate.
Te pup. Te voi vizita pe blogurile tale.
Imi pare sincer rau ca vrei sa renunti, dar, pe de alta parte te inteleg si te sustin. Important este sa fii tu bine, sa faci ce iti place si ce simti ca iti este folositor. Ma bucur ca ai ales sa nu stergi blogul si sa lasi ”nasa” sa se ocupe de el, Este un blog fain, drag mie, pe care il citesc cu interes chiar daca nu las atat de des comentarii.
Sarbatori fericite! :*
Sper ca drumul ce va urma sa fie cel bun, Nu am raspunsul momentan la aceasta dilema. Voi lua viata ca atare. Sunt multe lucruri pe care nu le pot controla, dar macar decizia referitor la blog stiu ca imi apartine.
Sarbatori fericite!
Îmi pare tare rău că ai luat decizia asta dar tu ştii cel mai bine ce ai de făcut. Îţi doresc numai bine şi mult succes în ceea ce ţi-ai propus!
Multumesc, Potecuta! Sa ne vedem cu bine pe blogul tau :*
Mult succes în toate, Anto! Sper ca lucrurile să se rezolve și să revii cândva înapoi! Succes și Claudiei! Noi suntem în continuare aici. ☺
Sa fie, Andreea! Succes si tie!
Multumesc! ^^
Baftă în tot ce iti propui în continuare!
Sa fie! La fel si voua!
Mult succes pe mai departe!
Multumesc la fel!
Sincer, mie imi pare rau ca nu o sa mai scrii aici dar te sustin oricum. Sper numai ca vei mai scrie macar din cand in cand, in calitate de presedinte onorific sau ceva de genul. 😀 Ma bucur ca preia Claudia acest blog, sunt curioasa ce articole ne va aduce in atentie. Pe mine stii unde sa ma gasesti. Te pup Antoaneta!
🙂 )))) Presedinte onorific! Esti tare, Ana! Nu intentionez sa mai scriu, dar nu se stie niciodata. Te voi vizita de cate ori voi intra pe net :* Te pup!
Anto, ai reusit sa-mi aduci lacrimi in ochi. Imi pare rau ca renunti, dar sper sa fie mai bine pentru tine ceea ce ti-ai propus. Mult succes si sa ne auzim/citim cu bine!
Eva, sper sa fie bine si in planurile pe care le am.
Succes cu blogul!
Multumesc!
Succes in continuare. O sa-mi fie dor de articolele dumneavoastra 🙂
Sa fie! Va multumesc pentru gandul bun!
Sunt convinsa ca ceea ce vor scrie Traian si Claudia va fi pe placul dvs! 😉
Mult succes în tot ce îți propui, Anto!
Sa fie! Multumesc, Diana!
Atâta timp cât ție ți se pare cea mai bună decizie pe care o poți lua este în regulă.
Da, in acest moment din viata mea cred ca este cea mai buna decizie. Sper sa nu gresesc!
Poți oricând să te răzgândești, nu?!
Nu intentionez sa ma razgandesc! 😉
Nu stiu ce sa zic! M-am obișnuit cu stilul tau, cu „răbufnirile” tale. Chiar dacă nu comentam prea des, citeam însă ce scriai.
Sper sa îți găsești liniștea, să fii împăcată cu tine însăți. Cred că este cel mai important. Bafta in ceea ce ți-ai propus și sănătate!
Voi urmari în continuare blogul!🤓🤓🤓
Mirela, e firesc sa scriem diferit. Sunt convinsa ca iti place si stilul Claudiei. Sunt convinsa ca iti va fi pe plac si stilul in care scrie Traian, sotul Claudiei.
Uneori este binevenita o schimbare si sunt convinsa ca ii veti indragi pe amandoi. Oricum tu o urmareai pe Clau si pe blogurile celelalte asa ca stii cum scrie, esti obisnuita cu ea 😉