Recenzie: Inima mea și alte găuri negre de Jasmine Warga

Recenzie: Inima mea și alte găuri negre de Jasmine Warga

 

Ați observat poate că, de la o vreme, am început să citesc și să vă povestesc despre cărți diferite, cu subiecte mai dure ori de …actualitate să zicem. De data aceasta am citit o carte în engleză, dar ea a fost tradusă și la noi de Cristina Nemerovschi, publicată la Editura Herg Benet.

 

Titlu: My Heart and Other Black Holes

Autor: Jasmine Warga

Rezumat

Aysel este o adolescentă care își dorește să moară. Este deprimată, nu se simte iubită, ci respinsă și urâtă de toți cei din jur, se simte izolată și părăsită de toți. Pasionată de fizică, tot ce vede în jurul ei o duce cu gândul la energie, pierderea acesteia ori schimbul de energie între corpuri. Decide să își transforme energia potențială în neant așa că începe să caute un partener pentru sinucidere. Îl găsește pe Roman, un puști dintr-un oraș vecin pe site-ul Parteneri pentru sinucidere care oferă această “șansă” tuturor celor care doresc să facă pasul, dar se tem să îl facă singuri. Roman este deprimat și dorește să se sinucidă pentru că doar așa crede el că va face dreptate, după ce sora mai mică a murit din cauză că el nu o supraveghease în mod adecvat.

Părerea mea

Am citit cartea pe nerăsuflate și pot spune că Aysel m-a fascinat. Pasiunea ei pentru fizică m-a ajutat (culmea!) să înțeleg mai bine teoria specială și teoria generală a lui Einstein asupra relativității. Ciudat, nu? În școală nu înțelesesem așa de bine cele două teorii, dar acum o carte de ficțiune practic m-a ajutat să înțeleg în termeni simpli despre ce este vorba. Am adorat efectiv modul în care autoarea a ales să o construiască pe Aysel…așa deprimată, izolată cum e ea.

Nothing travels faster than light and that light is always measured at the same speed, no matter how fast you move or in what direction you move. Basically, the speed of light is constant. We can’t ever travel faster than light and we have no way of slowing it down. And time isn’t constant. At least not our human concept of time. Einstein theorized that the faster we move, the slower we perceive time to move. The clocks will still tick away at the same rate regardless—but it’s all about the perception of the observer. I guess pretty much everything in life is about the perception of the
observer. (pag.122)

Because I’m moving slower now, time is moving faster. Maybe that’s just the way the universe works and it has nothing, nothing at all, to do with Roman and how getting to know him has shifted my perspective. (pag.123)

Nimic nu călătorește mai repede decât lumina și lumina este întotdeauna măsurată cu aceeași viteză, indiferent cât de repede se mișcă sau în ce direcție se mișcă. Practic, viteza luminii este constantă. Nu putem călători mai repede decât lumina și nu avem nici o posibilitate de a încetini acest lucru. Și timpul nu este constant. Cel puțin nu conceptul nostru uman despre timp. Einstein a argumentat că, cu cât ne mișcăm mai repede, cu atât mai lent percepem timpul în care ne mișcăm. Ceasurile vor mai bate în același ritm chiar și așa – dar este vorba despre percepția observatorului. Cred că totul în viață este despre percepția observatorului.

Pentru că acum mișc mai încet, timpul se mișcă mai repede. Poate că așa funcționează universul și nu are nimic, nimic de-a face cu Roman și cu faptul că întâlnirea cu el mi-a schimbat perspectiva.

 

După ce tatăl lui Aysel a omorât un puști considerat vedeta orășelului în care locuiesc, puștoaica începe să se retragă în lumea ei. Se izolează de toți și vede totul doar din perspectiva unui om urât de cei din jur. Cartea redă ultimele 26 de zile înainte de ziua stabilită pentru sinucidere. Fiecare capitol începe cu menționarea zilelor rămase până la finalizare să zicem. Fiecare clipă trăită de Aysel este pur filozofică, o filozofie a …fizicii, dar care ne permite să înțelegem ce simte și ce gândește și mai ales cum își schimbă percepția asupra lucrurilor și asupra oamenilor.

I once read in my physics book that the universe begs to be observed, that energy travels and transfers when people pay attention. Maybe that’s what love really boils down to—having someone who cares enough to pay attention so that you’re encouraged to travel and transfer, to make your potential energy spark into kinetic energy. Maybe all anyone ever needs is for someone to notice them, to observe them. (pag.152)

Am citit odată în cartea mea despre fizică că universul cercetează, că energia călătorește și se transferă atunci când oamenii acordă atenție. Poate că asta este ceea ce dragostea cu adevărat face  – sa fie cineva căruia să îi pese suficient încât să îți acorde atenție, astfel încât să fii încurajat să călătorești și să transferi, pentru a-ți transforma energia potențială în energie cinetică. Poate că oricine are nevoie vreodată de cineva să îi observe, să îi respecte.

 

În momentul în care cei doi puști se întâlnesc e ca și cum, doua suflete se regăsesc. Nu vă imaginați ceva poetic. Mă refer la faptul că depresia îi reunește, că se înțeleg unul pe celălalt prin prisma sentimentelor pe care le simt ori nu.

It’s like your sadness is so deep and overhelming that you’re worried it will drown everyoane else in your life if you let them too close to it. (pag.116)

Este ca și cum tristețea ta este atât de profundă și de intensă încât ești îngrijorat că va îneca pe oricine altcineva în viața ta, dacă îi lași prea aproape de ea.

Personajele

Dacă e ceva ce mă enervează pe lumea asta e când citesc despre părinți care nu comunică suficient cu copiii lor, care nu înteleg și nu observă semnele unei depresii. Mi se pare imposibil să nu observi când ceva se întamplă cu propriul tău copil. Mama lui Aysel e la polul opus față de mama lui Roman, dar amândouă fac același lucru: nu vorbesc deschis despre probleme. Una ignoră și evită să vorbească, celalaltă e înnebunită să îl protejeze pe băiatul ei, dar crede ca singura soluție e să îl țină sub supraveghere.

Folosindu-se de referiri la fizică, la transferul de energie de la o ființă la alta, autoarea ne ajută să percepem nu doar ceea ce simt cei doi puști, în special, Aysel, ci și schimbările subtile care se întâmplă cu cei doi, după ce se întâlnesc. Treptat, ajungem să îi cunoaștem pe câțiva din membrii familiilor lor, dar prezentați prin realitatea distorsionată a unor pusti deprimați și fără speranță.

Îmi place cum a reușit autoarea să redea temerile lui Aysel referitoare la moștenirea nebuniei de la tatăl ucigaș. La urma urmei, fata are aproximativ aceleași înclinații ca și tatăl ei. Seamănă fizic cu el din ce ni se sugerează. Fredonează / ascultă muzică clasică de câte ori se simte nesigură ori caută un răspuns. Și aici intervine întrebarea mea: e genetic ori e vorba despre educație?!?

Acțiunea

Nu vă așteptați la ceva cu suspans, nici la ceva dramatic. Bine…dramatice sunt anumite scene, dar nu la cote alarmante încât să nu dormiți noaptea. Să fim serioși! Chestiunea e următoarea: așa cum începuse cartea, cum erau descrise personajele și părea să meargă acțiunea, chiar eram convinsă că se va întâmpla ceva dramatic. Nu e un spoiler așa că stați liniștiți. Mă refer la faptul că, la un moment dat, ai impresia că vei avea parte și de un final pe măsura cărții. Chiar mă pregătisem intens pentru așa ceva considerând că va fi altceva. Dar nu! finalul e previzibil! Atât am de spus, nu zic mai mult. Trebuie să citiți singuri ca să vă formulați o părere și să reveniți aici să mă contraziceți ori să îmi dați dreptate.

Recomandări

Cartea o puteți cumpăra de pe amazon în format electronic cu 2.23 $.

Pe site-urile noastre o puteți găsi aici , aici ori de aici. De asemenea, o puteți comanda și de pe site-ul Editurii Herg Benet.

 

 

 

SPOILER ALERT!!!!

Mai jos aveti un book trailer frumos care vă poate ajuta să decideți dacă doriți să citiți cartea sau nu, problema este că vă spune cam tot ce se întâmplă în carte! NU îl urmăriți dacă nu vreți să aflați ce se întâmplă în carte!!!

Despre Antoaneta 584 de articole

Imi place sa scriu, sa citesc.
Invat sa ma bucur de viata.

24 de comentarii publicate

  1. Nu m-am uitat la book traile pentru ca nu vreau sa aflu deznodamantul cartii si m-a intrigat suficient review-ul tau cat sa vreau s-o citesc. De fapt m-ai prins de cand ai spus ca eroina vrea sa-si transfere energia potentiala in neant si faptul ca ar putea sa existe un site care sa adune potentialii candidati la sinucidere. Brr!

    • Brrr….poti sa mai spui o data! Dar chiar iti recomand cartea mai ales ca ai o fata mare, adolescenta. Stiu ca nu e cazul la voi, dar merita citita cartea.

  2. Cartea aceasta, citita de cat mai multi partinti poate ar reusi sa-i determie sa se puna mai des, mai mult, in locul copiilor lor! Imi pare o carte trista si totodata profunda, cu multe invataminte! Am sa o iau si eu. Sper sa am putere sa o citesc…sunt mama de adolescenta, imi va fi greu sa nu ma identific cu anumite personaje. M-ai facut tare curioasa! Felicitari pentru recenzie!

    • In ciuda subiectului, nu e o carte atat de trista precum pare. Si eu sunt mama (desi copiii mei sunt mai mici – 10, respectiv 8 ani). M-am pus in situatia acelor parinti si nu stiu daca m-am regasit asa de tare pentru ca eu discut mult cu pustii mei si sper ca acest lucru sa se mentina si de acum inainte.
      Sper sa o citesti si sa imi spui/sa scrii o recenzie la carte. As fi interesata cum vezi cartea din perspectiva de mama a unei adolescente.

  3. Sună bine de tot. Dacă dau de ea, în ziua în care „fac plinul” (că am o astfel de zi pe lună :)) ) sigur o voi lua. 🙂 Mulțumesc pentru recomandare!

    • Adevarul este ca acel clip nu dezvaluie mai mult decat descrierile de pe site-urile librariilor online, dar nu mi se pare corect sa se dea atat de multe detalii altfel se pierde farmecul lecturii.

  4. Să citesc o carte despre trăirile unor copii aflaţi în depresie nu este tocmai ce mi-aş dori să fac. E destul de amară viaţa şi fără să mai aprofundăm alte trăiri. Nu?!

  5. Îmi place foarte mult recenzia ta și chiar m-a pus pe gânduri. Bineînțeles, nu am rezistat și am vizionat si videoclipul. Pare o carte interesantă. 🙂 Mi se pare mie sau analizezi și din perspectiva de mămică? 😉

    • Videoclipul nu dezvaluie mai mult decat descrierile date de librariile online, dar am simtit ca e mai bine sa atentionez cititorii pentru ca nu mi se pare corect sa se dea atat de multe detalii.
      Nu este o carte deprimanta, in ciuda subiectului abordat.
      Da, ma cunosti deja destul de bine. Abordez si din perspectiva de mama, desi la noi nu e cazul. Prefer sa fiu documentata, sa inteleg si sa imi aduc aminte cum erau acei ani…la urma urmei Daria mai are un pic pana la adolescenta asa ca…

  6. Aceasta carte imi aduce putin aminte de Toate acele locuri minunate de Jennifer Niven. Trateaza tot sinuciderea si depresia, si e vorba tot despre un baiat si o fata. Chiar sunt curioasa sa citesc si eu cartea.

  7. Fata mea are in clasa o colega care nu vorbeste decat despre sinucidere sicum viseaza ea ca omoara oamenii. Nu are mama si tatal ei nu stiu daca o ajuta cumva. E dificil….

    • Of, Doamne! M-ai lasat fara cuvinte!
      La scoala nu exista psiholog care sa discute cu ei?
      Anul acesta copiii mei invata la o alta scoala unde am avut surpriza placuta ca psihologul scolii sa se ocupe de acei copii care pareau sa aiba probleme acasa. In mare masura s-au vazut schimbarile, dar nimic nu poate fi facut fara ajutorul tuturor celor din jur.

    • Nu. Subiectul sinuciderii nu cred ca ar trebui abordat de la 12 ani decat daca discutam despre copii/preadolescenti cu astfel de inclinatii (in acest caz, nici nu cred ca ar dori sa citeasca ceva pentru ca depresia lor e mult prea adanca).
      Dincolo de acest subiect al dorintei de a se sinucide, cartea nu cuprinde scene dure, grele care sa supuna un adolescent la o stare de tristete, depresie. Dimpotriva cartea este scrisa pentru a arata o raza de lumina in acea negura care ii inghite din cauza ca nimeni nu are timp ori nu isi face timp sa discute cu ei, sa ii asculte, sa le arate ca le pasa.

  8. pare mai mult o carte despre stari, trairi si relatii, asa ca nu ma grabesc sa o pun pe lista mea de lecturi. Eu inclin catre carti cu ceva mai multa actiune, doar ma stii.

    • Nu e trista in ciuda subiectului abordat, are si actiune, dar e atat faina combinatia dintre actiune si descrierea modului in care gandeste Aysel incat nici nu mai observi alte lucruri
      Carti cu actiune? 🙂 ))) “Rebela” are suficienta actiune pentru tine? 😀

  9. Cred ca e foarte buna cartea si abia astept s-o citesc si eu. Faptul ca e tradusa la noi de Cristina Nemerovschi este inca o garantie ca e o carte deosebita 🙂

    • As zice ca e o carte in stilul Cristinei, dar ea poate scrie mult mai bine de atat si stii la ce ma refer pentru ca ai citit suficiente carti scrise de ea ca sa intelegi de ce sustin acest lucru.

Trackback-uri și pingback-uri 1

  1. Book tag: lunile anului

Parerea ta/Your opinion

Translate into your language »
Page generated in 0,692 seconds. Stats plugin by www.blog.ca
error: Content is protected !!
%d blogeri au apreciat: