Recenzie: seria Whisper Falls de Elizabeth Langston

Seria Whisper Falls de Elizabeth Langston

Săptămâna trecută am povestit despre primul volum din seria Whisper Falls, de altfel singurul tradus la noi în țară. Promiteam că voi scrie despre următoarele două volume și astăzi mă țin de cuvânt, dar în alt mod. Am decis că e mai bine să scriu despre seria de 3 volume decât despre fiecare în parte pentru că altfel m-aș pierde în detalii și oricum celelalte două volume sunt aproape la fel să zicem.

Despre cărțile seriei Whisper Falls de Elizabeth Langston

Primul volum este “Whisper Falls” (publicat în 2013)

Al doilea volum este “A Whisper in Time” (publicat în 2014)

Al treilea volum este “Whispers from the Past” (publicat în 2014)

 

Rezumat

Susanna și Mark sunt despărțiți de 2 secole, dar mai ales de stilul de viață și de mentalitatea diferită cu care au fost crescuți. Această serie ne ajută să înțelegem mai bine schimbările din societatea americană de-a lungul a circa 200 de ani, dar și să trăim intens diverse situații grele prin care trec personajele creionate de Elizabeth Langston.

Părerea mea

Când am început să citesc această serie, am realizat că autoarea a conceput totul de așa natură încât să vedem că o poveste de iubire nu se încheie cu reunirea celor doi, ci de abia de atunci începe. Nu este suficient ca două persoane să simtă ceva, ci să învețe să se acomodeze cu partenerul său, să facă și niște compromisuri. Dacă e ceva ce apreciez la această serie dincolo de informații istorice, politice, economice și sociale, este tocmai faptul că experiența de viață a autoarei răzbate din rândurile acestor cărți. Da, sunt cărți romantice în esență. Adică fanele acestui stil nu vor fi dezamăgite, dar autoarea Elizabeth Langston are grijă să arate că povestea nu se încheie, ci abia începe.

Dacă în primul volum, lucrurile mi s-au părut intense și, pe măsură ce descopeream ce se întâmpla în viața Sussanei, în epoca în care trăia, nu puteam decât să mă bucur că m-am născut în acest secol, în următoarele volume am ajuns să înțeleg mai bine diferențele dintre cele două societăți atât din punct de vedere al libertății de exprimare, cât și din alte puncte de vedere despre care voi scrie mai jos.

Trăim într-un secol care ne dă acces la o mulțime de informații, gadgets și la o libertate de educație fenomenală. Citim în cărțile de istorie despre războaie, lupta pentru libertatea cuvântului, pentru eliberarea sclavilor, pentru dreptul la educație indiferent de gen, rasă etc. Dar nu prea conștientizăm ce a însemnat pentru cei care nu au avut parte de așa ceva, pentru cei bătuți, umiliți, omorâți care au avut neșansa de a se naște în alt secol. E drept că nici secolul acesta nu e perfect, dar cred că e mai bun decât cele din trecut dacă ne gândim un pic. Citind aceste cărți am ajuns să mă gândesc că ar trebui să ne fie rușine că nu știm să apreciem ceea ce avem, ceea ce beneficiem după sacrificii umane ale oamenilor din alte secole.

Mulți oameni nu mai știu ce înseamnă să aprecieze casa în care trăiesc, mâncarea pe care o au pe masă, faptul că pot merge la școală și mai ales că pot alege ce cursuri să urmeze, că pot să se plimbe cum, unde și cu cine vor. Modul în care reacționează Susanna începând cu al doilea volum te pune pe gânduri și te face să înțelegi că mulți nu mai știu ce înseamnă să fie umili. Deși ar trebui să se bucure că a scăpat de munca dură, de stăpânul periculos, de agresivitate și ar trebui să încerce să se relaxeze, personajul creat de Elizabeth Langston este diferit. Încearcă să își creeze o identitate, să muncească, să mulțumească cumva celor care îi oferă casă și masă. Câți tineri din ziua de azi pot spune că ar face așa ceva? Mulți s-ar relaxa și s-ar distra de minune, nu ar lua în calcul să își caute un rost.

Dacă în primul volum asistăm la un fel de paralelă între cele două civilizații (și din punctul meu de vedere erau discrepanțe imense), în următoarele descoperim cum este viața în realitate în loc de celebrul “și au trăit fericiți până la adânci bătrâneți”. Faptul că a ajuns în alt secol nu înseamnă că viața e roz. Acum Susanna descoperă ce înseamnă birocrația, în primul rând. Are nevoie de acte, are nevoie să existe ca să poate să muncească, să urmeze cursuri, o educație. Mark are anumite resentimente față de iubita lui. Da, iubirea lor există în continuare, dar…el e ancorat în realitatea școlii și a distracției alături de prietenii lui, a faptului că trebuie să aleagă un colegiu pe care să îl urmeze, a lipsei de acomodare aparentă din partea Susannei și a părinților lui Mark. Nimic nu e ușor, iar aceste volume arată acest lucru.

Evident, Susanna nu își pierde demnitatea, iar tăria ei de caracter se vede clar. Poate e greu să se adapteze la toate schimbările, dar e conștientă că nu poate continua să depindă de ceilalți și că trebuie să facă ceva pentru a supraviețui în această lume nouă. Îi este dor de sora ei mai mică și caută informații istorice care să o ajute să afle cum a trăit după dispariția Susannei. Își riscă viața și integritatea pentru a se întoarce în timp și a o salva. Mark continuă studiile (doar e ultimul an de liceu, nu?) și încearcă să decidă ce colegiu să urmeze. Are de ales între a-și urma visul și a rămâne aproape de Susanna pe care simte că trebuie să o supravegheze și să o apere.

Diferențele dintre cei doi se văd tot mai clar. El se gândește la școală și la drumul pe care și l-a trasat de câțiva ani. Ea se gândește să devină independentă, să muncească și să urmeze cursuri care să o ajute să facă ceva în viață. El este ancorat puternic în realitatea lui, ea încă se agață de lumea din trecut unde are oameni dragi. Până la urmă, Susanna este cea care ia decizia definitivă pentru ca fiecare din ei să își vadă de drumul vieții care le-a fost trasat. Nu e ușor, dar dă dovadă de multă tărie de caracter. Nu vă speriați! Până la urmă tot împreună rămân, dar cred că autoarea a dorit cumva să le dea un fel de pauză ca să se regăsească pe ei înșiși, ca să aleagă corect drumul de urmat mai departe.

Recomandare

Primul volum a fost tradus și la noi, celelalte nu. Dacă citiți în limba engleză, dacă vă place să citiți cărți în format electronic, dați click aici.

Despre Antoaneta 584 de articole

Imi place sa scriu, sa citesc.
Invat sa ma bucur de viata.

28 de comentarii publicate

  1. Cred ca mi-ar placea si mie aceasta serie, poate de luna viitoare sa o trec pe lista 🙂 luna asta deja sunt inghesuita rau :))

  2. Am citit volumul publicat la noi, dar sper din tot sufletul să se traducă și restul, deoarece chiar îmi place povestea și nu aș vrea să rămân cu ea în aer. ^^

    • Poti citi in engleza daca nu mai ai rabdare sa se traduca 😀
      Celelalte doua volume sunt putin diferite de primul…mai realiste sa zicem pentru ca apar multe probleme din viata de zi cu zi la care poti sa faci o corelare mai clara pentru ca poti identifica ideile prezentate de autoare mult mai repede decat cele referitoare la alte secole.

    • Poti citi doar prima carte care a fost tradusa. Din punctul meu de vedere este o serie atipica ce permite sa opresti lectura dupa fiecare volum…sau poate asa am simtit eu pentru ca nu m-a prins asa de tare intriga creata de autoare.

  3. Nu am citit nimic de Elizabeth Langston. Povestile de dragoste nu sunt tocmai preferatele mele, insa am citit cu interes recenzia ta. mi-a starnit interesul, poate a merita sa ii acord o sansa…

    • Nu pot spune că stilul autoarei m-a dat pe spate, dar eram curioasă să citesc și volumele care nu au fost traduse la noi pentru că aveam impresia că sunt super interesante. Nu e mare pierdere. Aș zice că sunt mai degrabă potrivite pentru cineva care vrea să fie relaxat și să citească ceva mai ușurel. Poate impresia mea e….dură pentru că am citit seria aceasta imediat după o serie distopică extrem de intensă.

  4. M-ar tenta si pe mine sa citesc dar astept sa sse decida editura sa traduca si restul. O gramada de serii sunt traduse asa, doar primul volum. E frustrant pentru cititor 🙁 Mai bine nu te apuci de ele.

    • Poți citi doar primul volum. Cred că este singura serie la care te poți opri după fiecare volum în parte fără să afecteze în mod major părerea ta despre acțiune.

  5. Adevarul este ca vremurile erau foarte grele, chiar si in timpuri de pace lucrurile nu stateau nicidecum ca acum (in timpuri de razboi este greu in orice moment). Suntem destul de rasfatati azi in comparatie cu acele vremuri, desi sunt si unele lucruri bune care se pierd, dar si multe lucruri rele de care ne agatam ca societate.

    • Nu știu dacă ce era în trecut era chiar așa de bun, dar sunt câteva lucruri la care nu ar trebui să renunțăm cu toată tehnologia din viețile noastre.

Parerea ta/Your opinion

Translate into your language »
Page generated in 0,760 seconds. Stats plugin by www.blog.ca
error: Content is protected !!
%d blogeri au apreciat: