sărutul de revelion

Sărutul de Revelion – o tradiție veche de milenii

Sărutul de Revelion – o tradiție veche de milenii

În primele secunde ale noului an obișnuim să ne sărutăm partenerul/partenera, fie că este soț/soție, iubit/iubită, prieten/prietenă etc. și facem asta în mod natural și firesc. Apoi ne felicităm sau chiar ne sărutăm (cuminte) și cu ceilalți tovarăși de petrecere.

Ni se pare că așa trebuie să fie și că așa a fost de când lumea. Ei bine, chiar așa și este, obiceiul săruturilor din primele momente ale noului an datând de milenii.

sărutul de revelion

Romanii obișnuiau să se sărute de saturnalii, sărbătoare ce se ținea o săptămână întreagă în preajma Solstițiului de Iarnă. Era o sărbătoare mare, dedicată zeului Saturn, cel care era protectorul agriculturii, dar și al fertilității. Drept urmare, pentru ca iubirea să dăinuie, partenerii obișnuiau să se sărute într-o noapte pe care o putem acum echivala cu revelionul din vremurile noastre.

Numai că la romani obiceiul a „evoluat” și se ajunsese la adevărate orgii care se petreceau în timpul saturnaliilor în casele celor bogați, care își permiteau să „angajeze” și „fetițe” tocmai pentru așa ceva. Cei săraci trebuiau să se mulțumească cu ce aveau și drept urmare doar să se sărute.

Însă înainte ca civilizația romană să înflorească și Imperiul Roman să devină uriaș, obiceiul a existat și la grecii antici, care în aceeași perioadă de după Solstițiul de Iarnă, obișnuiau să se sărute sub o ramură de vâsc. Nu doar iubiții se sărutau, ci și cei ce se dușmăneau, ca semn de pace și de împăcare.

Obiceiul de a te săruta cu cineva la miezul nopții dintre ani a fost semnalat și la populațiile nordice, la triburile germanice, la celți și la vikingi, doar că în acest caz primii care se sărutau și se felicitau erau bărbații războinici între ei, ca semn de fraternitate și solidaritate, de creștere a coeziunii grupului. Partenerele de viață urmau după aceea.

Și în zilele noastre la scoțieni există obiceiul de a te săruta de revelion cu toți cei din încăpere, tocmai pentru ca cei singuri, fără partener să nu se simtă „marginalizați”, sau dați la o parte. Adică dacă nu ai soție/iubită/prietenă, oricum ajungi să pupi ceva în noaptea aia…

Dar nu numai scoțienii se sărută cu toții în noaptea dintre ani ci și mulți alții, membri ai altor popoare. Și la noi, ca și la alții, după sărutul cu partenerul/partenera, urmează felicitări și săruturi (pe obraji) și cu ceilalți din preajmă. Obiceiul provenit de la nordici facilitează astfel socializarea și apropierea între semeni și multe povești de dragoste au început chiar în noaptea de Revelion.

Acesta a ajuns acum un obicei planetar, la fel ca și ciocnitul paharelor, dar despre acesta nu discutăm deocamdată. Nu uitați totuși să vă sărutați partenerul/partenera mai mereu, nu doar o dată pe an la miezul nopții când toți fac asta.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*


Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.