țările arabe din golful persic

Țările arabe din Golful Persic (recenzie)

Țările arabe din Golful Persic (recenzie)

autor Rory Miller, cu subtitlul De la regate ale deșertului la puteri globale, Editura Corint Books, colecția Istorie, București 2020, traducerea din limba engleză de Lucian Popa, prefață de Cristian Tudor – fost ambasador al României în Qatar.

Pentru pasionații de istorie, mai ales de istorie contemporană, lucrarea pe care v-o prezint este una de referință în domeniul studiilor despre țările arabe, chiar dacă ea se referă doar la țările dintr-o anumită regiune geografică și nu la toate aceste țări care au religia și limba comună.

Dr. Rory Miller, autorul, este scriitor și specialist în domeniu, fiind profesor de studii guvernamentale la Edmund A. Walsh School of Foreign Service din cadrul Georgetown University din Qatar, așadar un trăitor chiar pe locurile despre care s-a decis să scrie.

țările arabe din golful persic

Ediția în limba română are o prefață semnată de un alt trăitor pe acele meleaguri, Dr. Cristian Tudor ocupând în trecut prestigioasa funcție de ambasador al României în statul Qatar.

Cartea studiază doar șase țări de la Golful Persic, anume Arabia Saudită, Oman, Emiratele Arabe Unite, Qatar, Bahrain și Kuwait. Irakul este lăsat deoparte, iar Iranul, care ocupă o bună parte a litoralului Golfului Persic nu este țară arabă, chiar dacă au adoptat scrierea arabă și religia islamică.

Așa cum am citit de la început pe coperta a patra a cărții, aceasta urmărește evoluția fulminantă a acestor țări, care într-un timp relativ scurt raportat la scara istoriei, au reușit să ajungă direct din Evul Mediu în epoca modernă, influențând practic economia mondială.

Desigur, toate țările despre care este vorba sunt foarte bogate în petrol, Arabia Saudită fiind din punctul de vedere al zăcămintelor și producției pe primul loc în lume. Dacă vom citi însă cartea cu mare atenție la detalii și la argumentele pe care Rory Miller le aduce, vom înțelege că nu doar petrolul a fost factorul care a adus succesul, ci și diplomația intensă, eficientă și susținută. Au urmat desigur și investiții majore în multe alte domenii ale economiei.

Așa cum se recunoaște unanim, aceste țări au „sărit” direct din Evul Mediu în modernitate, trecând peste etapele intermediare ale erei industriale. Conducătorii lor au avut de înfruntat la propriu inamici atât din interior cât și din exterior. Să nu uităm că multe mentalități ale Evului Mediu și ale feudalismului încă sunt prezente și acum în familia și în societatea arabă și nu doar în zona Golfului Persic. În această situație, fără să exagerăm, a fost vorba de un adevărat război diplomatic, care război nu s-a încheiat nici acum.

Vom mai afla din carte că toate țările despre care este vorba au multe aspecte în comun, dar și detalii care le diferențiază și le fac unice. Astfel, în vreme ce Arabia Saudită are un teritoriu de peste două milioane de kilometri pătrați, Oman (a doua ca suprafață) este mai mare decât România cu mai bine de un sfert, iar „pitica” Bahrain are doar 780 de kilometri pătrați. Dar deși e minusculă, aceasta din urmă a fost multă vreme cheia comerțului cu bunuri de larg consum din zonă, rol stabilit cu multe secole în urmă, când portughezii aveau în statul insular un mare „nod” comercial.

Iată că am pomenit de statul insular Bahrain, situat pe câteva insule din Golful Persic, singurul de altfel, celelalte țări fiind pe continent, în uriașa Peninsulă Arabică.

Qatar are cel mai mare venit pe cap de locuitor din lume și se remarcă și prin nivelul cel mai ridicat al libertăților cetățenești. Bogata Arabie Saudită însă are și acum legi care limitează drastic drepturile femeilor sau ale cetățenilor din alte țări veniți la muncă și care au alte religii decât cea islamică.

Bine sfătuiți în cele din urmă, conducătorii statelor despre care se discută în carte, au înțeles că deși este încă din belșug, petrolul se va termina într-o bună zi și de aceea au decis să investească sume uriașe din banii câștigați acum. Astfel, aceste țări dețin, sau sunt participante la uriașe fonduri de investiții care operează în întreaga lume. Ele însele și-au dezvoltat mult turismul de exemplu, în propriile teritorii, dar au construit hoteluri și complexe în multe alte țări.

Transporturile aviatice, cheia legăturilor cu lumea întreagă, nu au fost lăsate deoparte, iar companiile lor aviatice operează în multe zone ale lumii. Pe lângă astea, nu am fost surprins să aflu că multe alte mari companii din lume, din toate domeniile de activitate, aparțin într-o oarecare măsură și fondurilor de investiții arabe.

Poate chiar azi ați luat un medicament despre care știați că este făcut de o mare companie americană, germană sau italiană, dar care este deținută acum într-un anume procent și de arabi. Iar despre bănci ce să mai spunem, că dacă noi credeam că sunt englezești, olandeze sau americane, asta s-a cam schimbat în ultima vreme: sunt acolo și banii arabilor, bani proveniți din petrol.

O altă ramură a vieții economico-sociale care s-a dezvoltat enorm în fostele sărace țări arabe, devenite acum foarte bogate, este educația. Conducătorii au înțeles că au nevoie de specialiști în toate domeniile de activitate și de aceea trebuie să-i „producă”, nu să lucreze doar cu personal calificat „importat”.

Școlile și universitățile arabe au crescut spectaculos și prin cooptarea multor profesori din țările occidentale, care au fost invitați să lucreze la ei, pe salarii frumoase. Sănătatea a devenit de asemenea domeniu prioritar, iar spitalele lor foarte dotate au acum și medici autohtoni, după ce mulți ani au avut medici străini.

Dincolo de toate realizările, probleme există și în bogatele țări arabe de la Golful Persic, astfel că nu trece mult timp până să auzim la programele de știri despre evenimente din acest loc încă „fierbinte” al planetei.

Cartea lui Rory Miller este dificil de citit, este plină de date și detalii amănunțite despre aceste țări interesante și după cum vă puteți da seama, nu se adresează doar cititorilor pasionați. Ea poate fi chiar manual pentru profesorii și studenții de la universități care au în programa lor și studiul complexelor relații din și dintre țările arabe. Dacă vă intereseazaă subiectul și doriți să o citiți, o puteți comanda direct de la editură, adică de AICI sau de la marile librării online.

2 comentarii publicate

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*


Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.