Viata…ca un leagan – guest post scris de Cami Oprea

Translate

 

Pe Cami am cunoscut-o in grupul de bloggerite de care am mai povestit. Este una dintre acele prezente tacute…stiti cum e….tace, dar face! Ea isi vede de ale ei, e serioasa si cumpatata. Nu am vazut sa fi intrat in cearta cu cineva ori sa se bage in seama prea mult. Mereu participa la evenimente interesante dedicate bloggerilor si este o persoana foarte activa asa cum reiese din articolele ei de pe blog. O puteti gasi pe blogul ei Krmeslife sau pe pagina de facebook a blogului Krmen’s lifeAstazi a ales sa ne impartaseasca cateva ganduri in guest postul saptamanii – „Viata..ca un leagan”. Multumesc, Cami, pentru acest guest post. Din el reiese cum esti tu, cum gandesti si ce simti!

Pentru mine a fost inca o surpriza pentru ca nu stiam ca e mama si bunica. Se pare ca doamnele din blogosfera sunt chiar surprinzatoare si reusim, incet-incet, sa le descoperim putin cate putin!

 

*****

Viata…ca un leagan

Inchide ochii si ai incredere in viata, te va duce exact unde este cel mai bine pentru tine! Unde, incotro, de ce…

Desi am trecut de jumatatea vietii, sunt o persoana mai nonconformista, nu respect uzante stabilite, nu ma conformez anumitor mentalitati sau opinii, incerc sa-mi traiesc viata dupa valorile pe care mi le-am trasat singura, opiniile pe care mi le-am format si pe care le mai schimb, nu sunt batute in cuie. Viata mi-a schimbat traseul de cateva ori, am cazut si mam ridicat, poate m-am suparat si am suferit, dar am cautat tot timpul explicatii si mai devreme sau mai tarziu s-au adeverit ca exista. La un moment dat, am pierdut un prieten drag si de atunci am realizat ca drumul se poate termina oricand! Incerc zilnic sa ma bucur de lucrurile marunte care-mi plac, fac o fericire mare din aceste bucurii maruntele si incerc sa traiesc dupa propriile standarde, am invatat sa spun NU, sa accept lucrurile pe care nu le pot schimba, sa lupt pentru lucrurile in care cred, sa traiesc in prezent!

Poate ca am gresit multe lucruri in viata, unul din ele fiind insasi profesia – am realizat mai tarziu ca mi se potrivea tare bine alta – dar am avut pana acum o viata minunata, cu toate esecurile sau implinirile mele si nu regret nimic!

Meseria de parinte am facut-o cu bine zic eu, am o fiica minunata – cea mai minunata posibil – care mi-a daruit si o nepotica superba, care ma motiveaza zilnic…dar care ma si alearga zilnic…sport…ca sa nu-mi ies din mana :))). Nu-mi lipseste absolut nimic, incerc sa ma bucur de tot ce ma inconjoara, o floare, un copac, un fluture, soare, nisip, mare, o carte, cafeaua de dimineata, zambetul Evei cand imi spune „te iubesc”. Sunt bogata, am prieteni adevarati multi si de ani buni – chiar si peste 40 – sunt sanatoasa, pot sa alerg, sa dansez, sa inot, sa cant, o am pe mama inca sper pentru mult timp, incerc sa nu urasc pe nimeni, sa iert si sa uit repede ce nu-mi convine!

De aceea va zic: traiti clipa! Nu uitati sa traiti, viata nu asteapta!

19 thoughts on “Viata…ca un leagan – guest post scris de Cami Oprea

  1. Cristina Dragomir

    Bunica? N-as fi zis! felicitari, bunico, sa-ti traiasca si fata si nepotica si sa fiti mereu fericiti!

    Reply
  2. Bratu Gabriela

    Cami ar trebui sa fie un model pentru oamenii de 20-30 de ani. cand noi spunem ca nu mai putem, ea sa vina si sa ne dea un imbold – ba da, haide! o vad ca pe o persoana plina de energie si cu mult chef de viata!

    Reply
  3. Irina Sima

    Am observat si eu ca este foarte rezervata Camisi evita sa intre in conflicte. Apreciez faptul ca ii place sa iasa destul de des si prezinta pe blog impresiile de la diferite evenimente. Imi place faptul ca se bucura de lucruri marunte si ii place sa traiasca viata la maxim. Asta am inceput si eu sa fac de ceva timp.

    Reply
  4. alergspretinefericire

    Atât de adevărat! Din păcate realizam ca viața e scurta prea târziu. Ma bucur sa întâlnesc o persoana tonică, cu multă energie pozitivă și cu zâmbetul pe buze. Pupicei

    Reply
  5. Oana Alexandru

    Foarte frumos, mi-a facut placere sa citesc acest articol si daaaa ai dreptate, ea e mama si bunica, eu sunt pensionara, e frumos ca aflam chestii noi….despre noi :))), va pup pe amandoua 🙂

    Reply
    1. Antoaneta Post author

      Daca doresti sa participi la aceasta initiativa, esti invitata mea.
      Pregateste un articol si il voi programa in vinerea urmatoare 🙂

      Reply
  6. Lamiita Petre

    Am citit de doua ori, am crezut ca nu vad bine „ca e mama si bunica”… si ma tot gandesc ce inseamna pentru Cami „jumatatea vietii”. Dupa cum o vad si aflu lucruri despre ea, nu ar fi o pesimista care ar considera jumatatea vietii pe la 20 de ani. Te admir fiindca stii sa te bucuri de viata.

    Reply
  7. Claudia

    Hei, inseamna ca suntem cam de-o seama, Cami 🙂 Ma bucur sa te cunosc. Sa aflu mai multe despre tine. Ca blogul il stiu deja 🙂

    Reply

Parerea ta/Your opinion