Category: Carti si jocuri in limba germana (page 1 of 4)

Carti de istorie in limba germana pentru copii

De multa vreme tot imi doresc sa scriu despre aceste carti de istorie in limba germana, insa nu am reusit sa imi fac timp.

Le-am cumparat de la Julia, sunt in stare exceptionala. Ele reprezinta o sursa de informatii nemaipomenita despre greci, egipteni si romani.

Initial, am dorit sa scriu separat despre ele, apoi am realizat ca au aceeasi structura si ar merita mai degraba sa le prezint impreuna.

istorie

Structura este diferita de ceea ce ati intalnit la alte carti cu informatii despre civilizatiile trecute.

Din punctul meu de vedere, astfel de carti ajuta mai bine copiii sa aiba o vizune de ansamblu asupra a ceea ce au citit, au descoperit.

Ce contin?

Cartile incep cu ceea ce este esential: o imagine de ansamblu a imperiilor reprezentate in fiecare volum.

Gasiti informatii despre orasele-cetate, personajele istorice intalnite la acea vreme, corabii, cladiri celebre. Fiecare carte are multe clapete sub care se ascund informatii sau imagini.

De asemenea, sunt prezentate orasul-cetate principal si satele unde isi desfasurau activitatea conducatorii imperiilor. Contin imagini reprezentand casele din acele vremuri, utilajele agricole folosite, armele, drumurile, raurile principale…

Gasiti detaliile reprezentative pentru casele lor, modul in care isi desfasurau activitatea in viata de zi cu zi, munca la constructii…In volumul despre egipteni gasiti si hierogrife, imagini dedicate templelor. In volumul dedicat grecilor, descoperiti informatii despre Olimp si jocurile olimpice…

Sunt carti care ajuta copiii, asa cum am spus deja, sa aiba o privire de ansamblu asupra istoriei, sa inteleaga ce au citit si sa gandeasca singuri.

Chiar daca sunt in limba germana, nu e o problema pentru ca imaginile vorbesc de la sine, iar cu ajutorul unui dictionar, orice fraza poate fi inteleasa rapid 😉

Asa cum am spus de multa vreme, incerc sa le ofer copiilor posibilitatea sa isi dezvolte inteligenta, sa aprofundeze informatiile primite. Sa nu „invete” pur si simplu ceea ce aud, ci sa treaca prin propriile filtre de cunoastere. Astfel de carti reprezinta un mare ajutor in acest sens.

Voi ce carti cumparati pentru copii?

Vestul salbatic prin prisma altor…ochi

Carti despre Vestul salbatic nu prea am gasit de-a lungul timpului, insa avem aceasta carte cumparata in urma cu multi ani de la Julia. Este o carte in limba germana, dar este atat de explicita incat nu este nevoie neaparat sa intelegi cuvintele.

vestul-salbatic

De ce am ales aceasta carte?

 

Am ales cartea despre Vestul salbatic pentru ca vreau sa ii ajut sa inteleaga mai bine istoria. Peste tot gasim carti despre indieni, despre modul lor de viata….dar mai rar gasim si o paralela, un mod de a explica ca indienii au trait in aceeasi perioada cu…cowboys (vacari in traducere libera) ….

Stiti deja ca incerc sa le ofer copiilor posibilitatea de a invata, de a studia orice, oricand si fac tot posibilul sa le creez o biblioteca cu teme variate, in limbi diferite ca sa se obisnuiasca sa caute informatii singuri.

Nu consider ca gresesc si va voi explica si de ce: consider ca e bine sa ii oferi copilului informatiile atunci cand e dornic sa le afle, sa ii oferi posibilitatea sa aprofundeze o tematica atunci cand e pregatit. Degeaba as fi tinut cartea deopartepana cand invatau limba germana…probabil ca si curiozitatea lor s-ar fi stins si nu ar mai fi avut acelasi impact. Stiti cum le sclipesc ochisorii cand primesc un cadou mult dorit? Ei bine…de ce sa amani?!?

Ce cuprinde cartea?

  • informatii despre primii oameni care au ajuns in America (cartea are multe clapete sub care se ascund informatii utile)

  • informatii despre casele indienilor in functie de stilul de viata (inclusiv imagini reprezentative pentru 4 triburi de indieni)

  • informatii despre modul de trai al indienilor

  • informatii despre venirea albilor pe teritoriul indienilor si urmarile acestei schimbari

  • idei despre cauza razboiului indieni-albi

  • informatii despre traiul cowboys

  • informatii despre orasele albilor

  • ca un ultim capitol as mentiona sugestia lor ca exista si lucruri pozitive referitoare la America acelor vremuri

Eu zic ca merita sa ai o asemenea carte, voi nu?

Nu exista reteta perfecta pentru educatie

De cand e lumea si pamantul, parintii incearca sa faca tot posibilul pentru copiii lor.

Ma uit in jur si vad copii care alearga la tot felul de optionale, tot felul de cursuri. Uneori sunt singuri, alteori ii insoteste un adult….parinte, bunic/a, sofer etc.

Citeam azi dimineata un articol in care erau intervievati doi head-hunters. Discutia se invartea in jurul educatiei copiilor care vor intra pe campul muncii peste 15 ani.

Pe scurt, ei sustineau ca nu poate fi prevazut modul de evolutie al pietei in urmatorii 15 ani pentru ca exista factori ce pot schimba directia foarte mult.

Insa….exista cateva idei care pot fi utile parintilor care incearca sa faca ceva, care considera ca investitia in copii – pentru copii incepe de la varste fragede (nu am zis nimic despre mine, asteptati pana la final, bine?).

Sa vedem….Prima idee subliniata era ca nu trebuie fortat copilul sa mearga intr-o directie in care nu are abilitati.

As zice ca, la partea aceasta, multi parinti au de invatat. Am observat ca exista parinti care isi imping odraselele intr-o directie pentru ca….e ceva ce au visat ei insisi inca de cand erau mici, dar nu au reusit sa isi indeplineasca dorinta….sau….adultii considera ca un domeniu este mai banos decat altul ….sau….sau…..Ideea este ca rar am vazut parinti care sa le fie alaturi copiilor indiferent de drumul pe care isi doresc acestia sa mearga. De multe ori, parintii incearca sa ii determine pe copii sa se razgandeasca.

Spre ex., cand eram copil/adolescenta, aveam cateva dorinte care habar nu am daca ar fi avut succes ori daca m-ar fi ajutat, cert este ca totul a fost inabusit in fasa, iar astazi au ramas doar amintirile. Asta nu inseamna ca ii imping pe copiii mei sa mearga la gimnastica, sa intre intr-o echipa de volei ori sa devina astronauti.

De cand avea fiica-mea 3 ani si jumatate, am lasat-o sa decida ce vrea sa faca, fara a pune presiune pe ea (adica eu nu pun presiune, ca taica-sau este altceva! ). A vrut sa mearga la tae-won-do. Sensei nu primea copii la varste asa mici, dar a zis ca ar vrea totusi sa o vada. Dupa prima sedinta, a fost de acord sa o lase sa se antreneze alaturi ce ceilalti. Pentru ea a fost nemaipomenit, ii placea la nebunie sa exerseze si acasa (il innebunea si pe fratele ei mai mic ca sa invete sa numere in koreana). Mergea cu entuziasm chiar daca, la acea vreme grupa cuprindea copii/adolescenti pana la 18 ani. Dupa aproximativ 6 luni, incepea sa planga la antrenament. Initial, sotul meu a insistat sa mearga mai departe, desi eu nu eram de acord. Dupa discutii mai aprinse (acesta este adevarul, nu avem de ce sa ne ascundem dupa deget), a inteles ca ea nu vrea sa mai mearga pentru ca ceva s-a schimbat, desi nu vroia sa spuna prea multe la acea vreme.

Anul urmator, a vrut sa faca balet. Sotul meu ne-a tinut o adevarata teorie referitor la inceperea unui lucru si renuntarea dupa un timp. Degeaba i-am explicat ca nu sunt de acord ca cineva sa moara de gat cu decizia luata doar ca sa dovedeasca altora ca asa e politicaly correct! In fine, cert e ca am inscris-o la un atelier de o luna ca sa vedem daca ii place. Si da, i-a placut, dar locatia si timpul antrenamentelor nu erau in favoarea noastra asa ca nu am continuat. Si da, chiar daca i-a placut, nu inseamna ca avea nu stiu ce talent!

Din punctul de vedere al sotului meu, o data ce s-a inscris la taewondo, baschet, balet, calarie etc, e musai sa mearga pana in panzele albe. El considera ca este o greseala sa o las sa isi schimbe parerea si optiunea pentru ca acest lucru o invata sa nu fie consecventa. Eu consider ca experienta e mai importanta decat sa faci ceva ce nu iti place ori despre care afli ca nu ti se potriveste doar ca sa demonstrezi altora ca este un anumit gen de om. La urma urmei, cum stii ca ceva iti e potrivit daca nu incerci ?!? Pana una alta, s-a demonstrat (in familie) ca nu am gresit pentru ca este un copil responsabil care isi cunoaste puterile.

Revenind la ce spuneau expertii in recrutare…..

Alta idee ar fi….daca un copil nu are inclinatii spre o limba straina, e mai bine sa nu fie obligat sa mearga la sute de cursuri si sa incerce sa invete mai multe limbi doar ca sa fie pe placul si conform asteptarilor parintilor.

Ne aflam intr-o lume a tehnologiei unde aproape fiecare copil urmareste un desen/joc in limba engleza asa ca e cam imposibil sa nu inteleaga macar aceasta limba. Specialistii respectivi sustin ca nu toti oamenii au inclinatie naturala pentru invatarea unei limbi straine, desi sunt relativ importante in viata de zi cu zi.

Daca un copil are inclinatii spre limbi straine, ideal ar fi sa cunoasca doua limbi de circulatie internationala si o limba rara sau o limba extra-comunitara, sustin aceeasi specialisti. Ce inseamna acest lucru concret? Engleza, franceza, germana ori spanionla – limbi de circulatie internationala – vorbite fluent, iar o limba mai rar intalnita sau extra-comunitara – olandeza, norvegiana, suedeza, respectiv chineza, japoneza etc. De ce?

Dooua explicatii au reiesit din acel interviu.

Pe de o parte, firmele vestice venite in Romania cer ca angajatii romani sa cunoasca limba angajatorilor (adica o firma franceza doreste sa angajeze oameni care vorbesc fluent franceza, una germana prefera oameni care vorbesc germana etc), desi, de cele mai multe ori, ei nu vorbesc nici macar engleza, darmite sa aiba o minima cultura romaneasca (din moment ce ei vin in tara noastra ideal ar fi sa isi dea silinta sa cunoasca cuvintele de baza si cateva informatii de baza despre tara noastra).

Pe de alta parte, firmele asiatice prind tot mai mult teren in Europa, iar puterea lor economica este tot mai mare ceea ce inseamna ca piata de joburi este in schimbare, iar in urmatorii 15 ani este posibil sa fie necesar ca angajatii romani sa trebuiasca sa vorbeasca fluent chineza, japoneza etc.

Una peste alta, acesti specialisti sustin ca ar fi ideal ca parintii sa nu isi impinga de la spate copiii ca sa faca cursuri anume ori sa se pregateasca pentru o anumita specialitate intru-cat acest lucru nu doar ca le limiteaza optiunile pentru viitor, dar nici nu vor da randamentul optim din moment ce nu vor lucra intr-un mediu in care sa se simta confortabil potrivit abilitatilor lor.

Cred ca fiecare parinte isi doreste sa reuseasca sa prevada ce ii rezerva viitorul copilului sau, dar este extrem de important sa ia in calcul inclinatiile copilului. Daca ai un copil care este artist nu cred ca e cazul sa il impingi spre matematica, spre exemplu. O data cu varsta, ei sunt capabili sa spuna ce isi doresc si sa isi dea seama daca vor sa mearga spre un anumit drum. Spre ex, fetita mea vrea sa devina medic veterinar…la aceasta varsta…dar nu am idee daca aceasta dorinta va ramane pana ajunge la liceu ca sa o indrum spre un profil real ori daca nu cumva isi va schimba ideea prin clasa a X-a si va dori sa urmeze altceva. La noi inca sunt multi ani inainte asa ca are timp sa se razgandeasca de sute de ori.

Ce mi se pare mie important este altceva. Nu vreau sa creada ca e bine sa isi schimbe parerea de cate ori i se nazare, insa nici nu vreau sa se simta fortata sa faca ceva ce nu ii place. Cred ca este la varsta cand poate discerne ce ii place si ce nu, are tot dreptul sa se razgandeasca, dar si sa cunoasca informatiile necesare daca va continua pe drumul dorit. De cate ori a dorit sa renunte la ceva ori nu am avut timp sa alerg cu ea in vreo directie, am discutat serios cu argumente pro si contra.

Important este sa fie responsabila si sa ia hotarari, cu ajutorul meu daca e necesar, pe baza unor informatii reale, bazate pe date concrete.

Nu stiu ce ne rezerva viata. Tot ce vreau este sa aleaga ceva care sa ii placa, sa o faca fericita si sa faca acest lucru pe masura abilitatilor ei.

Sa traim si sa vedem, nu?

 

Noutati….sau nu

Cei care citesc articolele de pe acest blog de multa vreme stiu ca Daria a urmat cursuri de taekwondo atunci cand era mai mica. Si-a dorit enorm si m-a batut la cap mult si bine.

La acea vreme, locuiam in alt oras unde copiii mergeau la cursurile de taekwondo impreuna. Mai exact, la acea vreme era un singur instructor care se ocupa de toti in acelasi timp, indiferent de varsta si nivel de pregatire. Teoretic, nu vroia sa primeasca copii asa mici (avea 3 ani si jumatate),insa, dupa ce a cunoscut-o, a fost de acord sa o ia in grupa.

Totul a mers bine si frumos timp de cateva luni. Se vedea cat de mult ii placea Dariei sa participe, exersa si acasa de cate ori avea chef…..Invatase sa numere in coreana si se distra incercand sa ii convinga si pe Andrei sa invete dupa ea….

Dupa 8 luni de antrenament, Daria a inceput sa planga in timpul exercitiilor. Dupa 2 antrenamente consecutive unde a facut la fel – eu nu am reusit sa o fac sa imi spuna motivul pentru care plangea (abia acum, dupa mai multi ani, a reiesit ca antrenorul incepuse sa tipe mult si sa ii certe pe cei mari, speriindu-i si pe cei mici din cauza asta) – am decis sa o retrag de acolo.

Anul urmator, am dus-o la un curs rapid de balet chiar inainte de a pleca in vacanta si i-a placut enorm. Din pacate, din lipsa de timp si din cauza distantei nu am continuat dupa ce ne-am intors.

De atunci a ramas cu oful asta: balet ori dans! Isi doreste enorm sa mearga si i-am promis ca o voi duce imediat ce voi gasi ceva la o distanta convenabila si la o ora potrivita pentru noi.

Prietena ei cea mai buna de la scoala invata dans sportiv si asa pasiunea si dorinta Dariei au inceput sa mearga in aceasta directie. Va dati seama ca in fiecare zi am parte de aceleasi discutii si aceleasi argumente. De asemenea, cred ca va dati seama ca imi doresc si eu sa ii fac pe plac, dar vreau sa combinam programul de scoala cu cel de curs.

In fine, am decis ca, imediat ce vine vacanta de vara, vor merge amandoi la cursuri diferite, in functie de pasiunile lor: dans, inot, pian, engleza si germana.

Acum mai ramane sa caut si sa stabilesc unde, ce, cum si cat pentru ca, daca ar fi sa ma iau dupa ei, as avea nevoie de banca de unde sa scot bani dintr-un sac fara fund 😛

 

Copiii vostri se joaca la calculator?

Stiu! Azi e o zi cand am intrebari pentru voi si sper sa primesc raspunsuri cumpatate 😀

Stiti deja la ce ma refer, nu?

De multe ori, cand apare intrebarea: copiii se joaca la calculator, automat cineva striga: NU!!!!!!!!!!!!!! NU e bine!!!!!!!!!!!!!!!

Ei bine, eu nu consider asa!

Si voi spune si de ce.

  1. Jocurile pe calculator ii ajuta sa invete sa lucreze cu mouse-ul si tastatura

  2. Daca supravegheati accesul la internet al copiilor, nu risca sa intre pe site-uri cu continut periculos pentru ei.

  3. Daca stati langa ei cand se joaca, cu atat mai mult stiti ce, unde si cum joaca.

  4. Jocurile pe calculator nu inseamna doar agresivitate.Daca gasiti site-ul potrivit, copiii pot avea parte de o experienta frumoasa de unde invata fie jocuri de mate/engleza/germana, fie jocuri de bune maniere, fie pur si simplu sa concureze alaturi de alti copii intr-o cursa (spre exemplu).

  5. Nu stiu cat stau copiii vostri la calculator, dar ai mei au timp limitat (intre 15- 30 minute) si nu stau in fiecare zi. Trebuie sa indeplineasca anumite conditii ca sa stea la calculator: sa isi faca temele, sa doarma la pranz, sa isi stranga hainele/jucariile din camera, sa isi pregateasca ghiozdanul pentru a doua zi, sa fie politicosi unul cu altul (se mai cearta uneori si ajunge totul sa degenereze cu urlete si impingeri,dar se opresc la atat din fericire).

Eu nu le dau voie sa se joace nimic ce are legatura cu violenta si, de fiecare data, testez inaintea lor site-urile unde le dau voie sa intre. E adevarat ca stiu sa caute singuri pe google ceea ce ii intereseaza, insa de fiecare data sunt langa ei si supraveghez totul pentru ca nu vreau sa intre in zone care nu sunt pentru varsta lor.

De ex., Daria a descoperit un site  http://www.xjocuri.com/jocuri/jocuri-cartoon-network.html  dupa ce daduse cautare pe google folosind cuvintele cheie: cartoon network jocuri). Am studiat site-ul, am vazut ca sunt jocuri care sunt ok pentru varsta lor si le-am dat ok sa le testeze. Dar tot am stat langa ei tocmai pentru ca asa sunt eu: mai bine aman ce am de facut ca sa supraveghez ceva unde nu stiu ce si cum.
Asa ca revin la intrebarea mea: copiii vostri se joaca pe calculator?

Descopera lumea Bibliei

Pentru ca tot suntem in tema si discutam despre religie, despre lectia ampla facuta cu cei mici, va prezint a doua carte cumparata de la Julia.

„Entdecke die Welt der Bibel” este o carte minunata care le-a dat ocazia celor mici sa vada cum se imbracau, cum munceau, ce mancau, unde locuiau oamenii acelor vremuri etc

Minunatele imagini care completeaza informatiile au fost cele care au ajutat atunci cand nu reuseam sa ma descurc cu germana mea uitata 😛

carte 2 religii

 

Cele 5 religii ale lumii

Asa cum stiti probabil, am obiceiul sa cumpar diverse jocuri, jucarii, carti …uneori multe, prea multe spre disperarea sotului (da,recunosc ca depasesc masura cand e vorba de copii)…..dar nu le dau pe toate o singura data. Din experienta de atatia ani pot spune ca daca primesc  multe o data nici nu stiu la ce sa se uite mai intai si sfarsesc prin a lasa cam totul deoparte selectand un singur obiect. Asadar, prefer sa le dau pe rand…in functie de interesul lor din acel moment.

Cartea „Erklar mir deinen Glauben – Die funf Weltreligionen” am cumparat-o in urma cu ceva vreme de la Julia.

Am mai scris ca nu am facut cu cei mici lectii despre aceasta tema asa ca stiti deja acest lucru. Saptamana trecuta a fost prima data cand am structurat ideile si informatiile, am completat cunostintele si ne-am „rasfatat” un pic cu materiale diverse, variate.

Cartea mi-a atras atentia pentru ca ofera taman ceea ce imi doream eu: informatii, imagini, explicatii.

Cuprinde informatii referitoare la: evrei, crestini, islamisti, hinduisit, budisti.

Imaginile din carte se refera la perioada cand au aparut aceste religii cu multe informatii care mi-au mers la inima. Copiii au avut ocazia sa afle despre ritualurile celor 5 religii importante, despre locurile sacre si despre inceputurile acestora.

Nu pot zice ca mi-a fost usor dat fiind faptul ca totul este in germana, iar eu nu mai siu atat de bine limba, dar ne-am descurcat onorabil as zice eu 😉

carte religii carte religii2

 

Lectie despre cai

A venit vara si se pare ca cei doi copii ai mei nu au stare. Ciudat, dar pe cat sunt de nazdravani, pe atat ma uimesc mereu cu dorinta de a lucra, de a face ceva…

Ar trebui sa incadrez la perle discutia pe care am avut cu Daria de 3 saptamani incoace (pentru noi e deja vacanta de atunci):

„Mami, cand lucram si noi ceva? Ma plictisesc rau!”

„Daria, e vacanta! Nu e nevoie sa lucram! ”

„Dar mami……de ce esti rea si nu imi dai ceva de lucru?”

 

In fine, pana la urma am cedat si am decis sa lucrez cu ei ca sa scap de cicaleli!

Am ales o tema mult iubita de Daria: caii pentru a profita sa ii dau surpriza de final de an scolar: o ferma de cai!

Am printat mai multe materiale de aici.

Trebuie sa va readuc aminte ca eu lucrez in paralel cu cei doi copii chiar daca au varste diferite: 7, respectiv 5 ani asa ca lectiile se combina mereu.

De asemenea, va readuc aminte ca eu combin lectiile cu fraze in engleza si cuvinte in germana ca sa ii ajut sa asimileze mai usor.

Intai am citit informatii din doua carti dragi Dariei (am ales doar 2 pentru ca nu era cazul sa exageram dat fiind ca informatiile se reiau de obicei): Caii (ed.ErcPress) si Caii (ed.All).

Am descoperit rapid ca Daria stia multe detalii, iar Andrei stia chestiile generale asa ca am decis sa schimb tactica in timp ce lecturam cartea din colectia Pixi.

Am inceput sa ii provoc sa completeze singuri frazele. La noi discutiile intotdeauna sunt vioaie asa ca nu e vorba de lectii propriu-zise. Mai degraba e vorba de fraze intrerupte de ceilalti care completeaza ideea sustinuta ori argumenteaza impotriva ei. Asa ca i-am provocat practic sa ajunga singuri la anumite concluzii si sa inteleaga informatiile decat sa incerce sa le asimileze ca niste papagali.

Am trecut la fisele printate: scaderi+fisa de colorat pentru Andrei; cuvinte ascunse pentru Daria; lectii de desenat cal+cavaler; labirint etc.

Lectiile au fost sustinute in engleza si in romana: am discutat cu Andrei, iar Dariei i-am dictat cateva fraze in engleza.

Punctul de final al primei parti din lectii a fost urmatorul:

Pe o fisa printata am rugat-o pe Daria sa scrie ce ii dicta Andrei. Erau intrebari referitoare la cai: hrana, informatii generale, habitat etc.

Am ales aceasta modalitate pentru ca (1) il ajuta pe Andrei sa se concentreze si sa formuleze fraze coerente; (2) Daria invata sa aibe rabdare cand ii dicteaza fratele mai mic; (3) unele fraze erau in engleza asa ca amandoi au avut de castigat: verbal, scris 😉

Dupa o pauza de cateva ore, am cedat si am pus si dvd-ul de la ErcPress despre cai asa ca cei mici au profitat de ocazie sa scoata ferma de cai pe care i-am daruit-o Dariei la finalul anului scolar (am cumparat-o de la Mihaela), dar si caii de la circul pe care i l-am daruit in urma cu cativa ani (l-am cumparat de la Julia).

Nu am avut scapare asa ca am continuat lectia ghidandu-ma dupa intrebarile si curiozitatile lor. Am recapitulat ceea ce discutasem dimineata si am fost incantata ca retinusera aproape tot, dar am completat cu alte curiozitati: diferenta dintre caii de la curse si cei de la circ; ce inseamna rodeo (am ajuns fara voia mea sa le povestesc cum a fost descoperita America si pe ce s-a fondat „societatea”de la acea vreme); ce inseamna munca unui cal de ferma; tipurile de curse de cai si denumirile lor; modul de a ingriji un cal dupa ce alearga si curatenia ce se face in grajd (setul de la Mihaela este complet si are multe – multe figurine si unelte specifice unei ferme de cai)…

Am folosit si figurina – fermier (am cumparat un set intreg de figurine – meserii de la Mihaela si inca multe altele care vor apare in lectiile urmatoare).

cai2

Am avut o zi tare interesanta si ma bucur ca au dorit acest lucru.

E clar ca vom continua mai ales ca am multe alte jucarii speciale pentru ei pentru perioada vacantei. Vom lua totul pe rand si vi le vom prezenta asa cum lucram noi in cazul in care va intereseaza si pe voi.

 

Cum ne mai jucam cand afara ploua….

Nu ne plictisim deloc 😀

Jocul de memorie de la Julia ne-a facut sa avem emotii (sunt 70 de cartonase) si am crezut ca va dura mult pana ne vom descurca 😀 …dar am reusit sa il terminam rapid dat fiind ca eram 3 jucatori 😉

Imaginile jocului sunt reale asa ca am profitat sa recapitulam si denumirea animalutelor (pui si mame).

julia joc memorie

Am profitat ca stateam in casa si am recapitulat cifrele de la 1-5 in limba germana, plus cateva cuvinte asociate astfel incat Andrei sa mai invete ceva nou jucandu-se. Cartea are o rotita mare din carton cu cifre ce poate fi rotita pentru a raspunde corect la intrebarile de pe fiecare pagina. E pentru copii mici, dar noi am folosit-o strict pentru a invata cateva cuvinte noi. Incerc sa ii introduc si lui Andrei cateva notiuni de limba germana, dar mai lent pentru ca nu vreau sa confunde cu limba engleza.

carte germana cifre

Am citit si ne-am amuzat cum vor puii de animalute sa semene cu mamele lor „So wie Mama”. Este o carte pentru copii mici, cu efecte tactile care ne-au impresionat (fiecare animalut avea particele de material superb, de asemenea pe pagina laterala gasiti cate o fasie din materialul folosit la fiecare animalut). Este o carte in stare ca noua. Noi am folosit-o strict ca sa exersam limba germana si sa invatam cuvinte noi 😉

carte germana ca mama

Ne amuzam, invatam si ne distram 😉

Joc despre anotimpuri si nu numai (Julia Toys)

Cred ca a trecut mai bine de un an de cand incerc sa cumpar acest joc care mi se pare tare interesant. Acum am reusit si ma bucur mult 😀

E un joc ce poate fi folosit pe parcursul mai multor ani, nu e vorba doar de un joc pentru incepatori.

Carticica cu instructiuni este un fel de recapitulare/punere in tema asupra a ceea ce inseamna anotimpuri, lunile anului, zilele saptamanii, numarul de zile dintr-o luna….Aceste aspecte le gasiti pe plansa mare de joc, cartonata, frumos colorata in stare excelenta!

Gasiti inclusiv modelul celebru de a invata copilul lunile care au 31 de zile, respectiv 30 de zile (tineti pumnul strans, iar cu degetul aratator de la cealalta mana indicati lunile cu 31 de zile acolo unde este „osul” degetului, respectiv 30 de zile in „golul” dintre degete).

Pentru inceput puteti folosi plansa de joc pentru a intelege copilul care sunt anotimpurile, care sunt lunile anului, zilele saptamanii….

julia anotimpuri

La un nivel avansat, puteti folosi „pionii” si zarul, jetoanele (sunt peste 50) si cerculetele (nu le-am numarat dar cred ca sunt 31 de cerculete) pentru a raspunde la intrebari referitoare la obiceiuri si traditii din cursul anului, referitor la aprofundarea si intelegerea calendarului…

Ma bucur mult ca am cumparat jocul pentru ca ne va fi de folos multa vreme de acum inainte 🙂

Pentru noi e util acest joc si pentru aprofundarea limbii germane asa ca vi-l recomand ca un joc cu utilitati multiple!

Older posts

© 2017 Drumul vietii

Theme by Anders NorenUp ↑

Page generated in 0,949 seconds. Stats plugin by www.blog.ca
%d blogeri au apreciat: